ICCJ. Decizia nr. 3790/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr. 9632 din 24 noiembrie 2003, reclamantul Ș.D. a solicitat obligarea comunei Drăgoiești, județul Suceava, prin Primar, să-l pună în posesie cu 2 suprafețe de teren, respectiv 4 ari în tarlaua "în deal" și 2 ha în tarlaua "luncă" și să-i plătească suma de 7.200.000 lei cu titlu de daune.
Prin sentința nr. 183 din 5 februarie 2004, Tribunalul Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, și-a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Fălticeni.
împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat recurs, acesta fiind înaintat la înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu, cu nr. 6582 din data de 14 iulie 2004, înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, a scos cauza de pe rol și a trimis-o, spre competentă soluționare, Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.
Prin decizia nr. 398 din 28 octombrie 2004, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a respins, ca tardiv, recursul declarat de Ș.D., reținând că, potrivit dispozițiilor art. 158 alin. (3), raportat la art. 301 teza I C. proc. civ., termenul de recurs împotriva hotărârii de declinare a competenței este de 5 zile de la pronunțare
împotriva acestei decizii a declarat recurs, Ș.D., motivând că, deși nu mai are alte probe de administrat, arată că a depus recursul, în termenul legal, la Tribunalul Județean Suceava, înregistrat sub nr. 9632/2003, însă Curtea de Apel Suceava greșit a reținut că recursul nu a fost promovat în termenul legal prevăzut de lege.
Mai înainte, însă, de a exercita controlul judiciar al soluției instanței de fond, înalta Curte a constatat că recursul declarat de Ș.D. împotriva deciziei nr. 398 din 28 octombrie 2004, a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, este inadmisibil, având în vedere că hotărârea atacată este irevocabilă. Se mai reține că, deși recurentul a parcurs toate fazele existente ca grade de jurisdicție prevăzute de lege și nemaiexistând posibilitatea legală a încă unui recurs la înalta Curte de Casație și Justiție, prezentul recurs declarat a fost respins ca inadmisibil, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3783/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3787/2005. Contencios → |
|---|
