ICCJ. Decizia nr. 3815/2005. Contencios. Suspendare act. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3815/2005

Dosar nr. 104/2005

Şedinţa publică din 16 iunie 2005

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 140/F-C din 29 noiembrie 2004, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta SC O.T. SRL Bascov, în contradictoriu cu A.T.R. - A.R.R. Bucureşti şi a obligat această autoritate publică să nu supună ofertării traseul Braşov - Curtea de Argeş, până la soluţionarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 666/2004, al Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În motivare s-a reţinut, în esenţă, că cererea reclamantei întruneşte condiţiile prevăzute de art. 581 C. proc. civ., întrucât prin ofertarea traseului de transport călători pe ruta mai sus menţionată, reclamanta ar suferi o pagubă iminentă şi care nu s-ar putea repara.

Împotriva sentinţei, A.R.R. Bucureşti a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi susţinând că în materia contenciosului administrativ, suspendarea executării actelor administrative nu poate fi dispusă pe calea ordonanţei preşedinţiale, ci pe calea prevăzută de Legea nr. 29/1990.

Recursul este întemeiat.

Prin cerere de chemare în judecată, reclamanta-intimată a solicitat instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să nu oferteze în şedinţa din 20 decembrie, licenţa de execuţie pentru traseul Braşov - Curtea de Argeş, conform programului şi metodologiei stabilite prin Ordinul nr. 245/2004 al A.R.R., deoarece ar putea fi depunctată la criteriul de vechime.

Condiţiile în care poate fi dispusă o astfel de măsură cu caracter provizoriu, sunt expres prevăzute în art. 9 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990.

Potrivit acestei reglementări, în cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanţei să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la soluţionarea acţiunii.

Cum suspendarea cerută vizează executarea unei măsuri dispuse printr-un act administrativ a cărei anulare poate fi solicitată în temeiul Legii nr. 29/1990, cererea de suspendare, ca măsură provizorie, nu poate fi soluţionată într-o altă procedură judiciară, decât a fondului litigiului.

Nefiind îndeplinită această condiţie procesuală, Curtea va admite recursul, va casa hotărârea dată şi pe fond, va fi respinsă cererea reclamantei, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de A.R.R. împotriva sentinţei nr. 140/F-C din 29 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.

Casează sentinţa atacată şi respinge cererea, ca inadmisibilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iunie 2005.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3815/2005. Contencios. Suspendare act. Recurs