ICCJ. Decizia nr. 3868/2005. Contencios

Decizii ICCJ 2005 (Contencios administrativ)

Prin acțiunea înregistrată la 20 ianuarie 2005, reclamantul P.D. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Bihor, recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.

Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 62/CA/2005 - P.I. din 28 februarie 2005, a respins acțiunea reclamantului, ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul s-a adresat direct Curții de Apel Oradea, pentru a-i fi recunoscut beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, înțelegând să nu mai conteste în fața instanței, răspunsul negativ primit de la Casa Județeană de Pensii Bihor, ca urmare a cererii sale înregistrată sub nr. 1070 din 12 martie 2001; a mai reținut, de asemenea, că în materia Legii nr. 189/2000, competentă să soluționeze cererea reclamantului, prin emiterea unei hotărâri, era Casa Județeană de Pensii Bihor, instanța fiind competentă să judece numai contestațiile împotriva acesteia.

împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul, apreciind că în condițiile în care părinții săi s-au refugiat în perioada 1940 - 1945, ca urmare a persecuțiilor etnice la care au fost supuși, iar el s-a născut în localitatea de refugiu, în anul 1942, este îndreptățit să beneficieze de drepturile acordate prin lege.

Recursul este nefondat.

Așa cum a stabilit instanța de fond, recurentul era obligat să se adreseze, pe cale principală, Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Județene de Pensii Bihor, pentru stabilirea drepturilor sale și numai ulterior și, în funcție de răspunsul primit, putea formula contestație împotriva hotărârii astfel emise, într-un termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în condițiile Legii nr. 29/1990.

Cum recurentul nu a urmat procedura legal stabilită, ci s-a adresat direct instanței de judecată, pentru valorificarea drepturilor sale, în mod corect instanța de fond i-a respins acțiunea, considerând-o inadmisibilă.

Pentru aceste considerente și constatând că potrivit dispozițiilor art. 304 și 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii instanței de fond, Curtea a respins, ca nefondat, prezentul recurs.

← ICCJ. Decizia nr. 3873/2005. Contencios  ICCJ. Decizia nr. 3869/2005. Contencios →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3868/2005. Contencios