ICCJ. Decizia nr. 3873/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 20 octombrie 2003, reclamanta C.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Arad, anularea hotărârii nr. 2163 din 1 august 2003, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 309/2002, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului C.F.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 22 din 20 ianuarie 2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și, a obligat pârâta să recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor art. 3 din Legea nr. 309/2002.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 7628 din 15 octombrie 2004, a admis recursul și a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe, în vederea suplimentării probatoriilor, în sensul de a se stabili cu certitudine dacă șantierul în care a lucrat C.F., a făcut sau nu parte din sistemul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Judecând cauza în fond după casare, Curtea de Apel Timișoara, prin sentința nr. 67/PI din 3 martie 2005, a admis acțiunea formulată de C.I., în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului C.F., a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantei, drepturile solicitate.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că s-a făcut dovada, cu certificatul nr. 1477 din februarie 2005, eliberat de Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, că soțul reclamantei figurează în Registrele de evidență ale Detașamentelor de muncă Mamaia și respectiv, Mamaia nr. 6.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, susținând că este lipsită de temei legal, din moment ce nu a ținut seama că intimata-reclamantă nu a depus în fața Comisiei de aplicare a legii,probe concludente în susținerea pretențiilor sale, ci, ulterior, în instanță.
Recursul este nefondat.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, intimata-reclamantă a făcut dovada susținerilor sale cu probele aflate la dosarul cauzei. Este lipsit de relevanță, momentul la care aceste probe au fost administrate, lipsa unor dovezi concludente în faza administrativă, fiind acoperită prin depunerea lor ulterioară, ca efect al indicației de suplimentare a probelor, dată de înalta Curte de Casație și Justiție. Pe cale de consecință, instanța a apreciat situația de fapt în raport cu întregul material probator aflat la dosarul cauzei, la momentul judecării ei, pronunțând o hotărâre legală și temeinică.
Pentru aceste considerente, constatând că potrivit art. 304 și 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii instanței de fond, Curtea a respins recursul declarat în cauză de Casa Județeană de Pensii Arad.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3877/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3868/2005. Contencios → |
|---|
