ICCJ. Decizia nr. 3887/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 17 mai 2004, reclamantul V.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București, anularea hotărârii nr. 11532/9075 din 30 martie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, și pentru perioada 1943 - 1944.
în motivare, reclamantul a arătat că prin actul contestat, pârâta i-a stabilit calitatea de refugiat, numai pentru perioada 6 septembrie 1940 - 15 septembrie 1941, deși, prin probele aduse, a dovedit situația de refugiat, și pentru intervalul 1943 - 1944.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1490 din 16 iunie 2004, a respins acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că plecarea reclamantului, împreună cu familia, din Orhei, în comuna Dragoslavele, județul Argeș, în noiembrie 1943, nu a putut fi determinată de evenimente politice, militare sau de schimbare a frontierei, întrucât după 22 iunie 1941, Basarabia și Bucovina de Nord se aflau sub administrație românească.
împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, reclamantul V.A.
Recurentul a susținut în cererea sa, așa cum a fost precizată, că hotărârea este netemeinică și nelegală în raport cu probele administrate și cu dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Recursul este fondat.
în conformitate cu prevederile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin persoană "strămutată în altă localitate", conform dispozițiilor H.G. nr. 127/2002, privind Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999, se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.
în mod eronat, prima instanță a apreciat că recurentul-reclamant nu se află în această situație.
Astfel, coroborând datele rezultate din copia extras din tabelul de refugiați din anul 1944 al Legiunii de Jandarmi Muscel, copia extras de pe situația privitoare la refugiații aflați în comunele din Plasa Câmpulung, la 15 decembrie 1944, adresa nr. 643 din 5 mai 2003 a Direcției Județene Argeș a Arhivelor Naționale, certificatul nr. 643 din 5 mai 2003, foaia matricolă nr. 17, adresa nr. 252097 din 20 mai 2004, a Arhivelor Naționale a Republicii Moldova, reiese că tatăl reclamantului, V.T., împreună cu familia, din care făcea parte și recurentul, s-a refugiat din județul Orhei, comuna Bravicea, din Basarabia, în comuna Dragoslavele, aparținând de plasa Câmpulung, în România, unde reclamantul a și urmat cursurile școlii din localitate.
în același sens sunt și declarațiile autentice ale martorilor O.F. și N.D., care au revenit asupra declarațiilor anterioare, precizând că refugiul familiei V. din Basarabia, în comuna Dragoslavele, a avut loc în martie 1944, nu în 1943.
De altfel, așa cum a dovedit recurentul, prin hotărârea nr. 5841/4582 din 10 iulie 2003, intimata-pârâtă a recunoscut situația de refugiat a sorei acestuia, pentru perioada 15 martie 1944 - 6 martie 1945.
Ca atare, s-a făcut dovada că refugiul familiei recurentului în perioada 15 martie 1944 - 6 martie 1945, se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, ceea ce îl îndreptățește pe acesta la acordarea drepturilor legale compensatorii, și pentru această perioadă, începând cu luna următoare depunerii cererii sale la Casa de Pensii a municipiului București.
Față de cele expuse, recursul a fost admis, sentința a fost modificată și, în fond, a fost admisă acțiunea formulată de reclamant.
A fost obligată pârâta să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, și pentru perioada 15 martie 1944 - 6 martie 1945, începând cu 1 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3882/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3897/2005. Contencios → |
|---|
