ICCJ. Decizia nr. 3926/2005. Contencios

Prin acțiunea înregistrată la data de 6 ianuarie 2005, reclamantul F.L. a solicitat anularea hotărârii nr. 9376 din 8 decembrie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Timiș și recunoașterea calității de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice.

Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 38 din 14 februarie 2005, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 9376 din 8 decembrie 2004 și a obligat pârâta să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul s-a născut la data 11 august 1942, dată la care părinții săi erau refugiați, din motive etnice, din localitatea de domiciliu și a dobândit prin naștere, statutul de refugiat, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege.

împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, solicitând casarea hotărârii și respingerea acțiunii formulate de F.L.

Recurenta a susținut că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederile referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimatul nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin dispozițiile legale sus-menționate.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, între care la lit. c), se prevede că a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și până la data retrocedării pământului românesc.

Situația de refugiat a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor U.M. și M.M., copia extras de pe tabelul cu refugiații, eliberată de Arhivele Naționale, copia actului de naștere al reclamantului.

în consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., a fost respins.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3926/2005. Contencios