ICCJ. Decizia nr. 4033/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 14/COM/2005, la Tribunalul Brașov, reclamantul C.M. a chemat în judecată pe pârâta SC T.V.S. SRL Brașov, pentru a se aplica prevederile art. 5 lit. b) din Legea nr. 309/2002, în sensul de a fi scutit de plata taxei de abonament la T.V.
Prin sentința civilă nr. 167/C din 22 februarie 2005, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și în temeiul art. 158 C. proc. civ., a declinat competența în favoarea Curții de Apel Brașov.
Instanța a apreciat că obiectul acțiunii îl constituie recunoașterea unui drept prevăzut prin Legea nr. 309/2002 și că, astfel, sunt incidente dispozițiile art. 6 alin. (5) din acest act normativ.
Prin sentința nr. 66/F din 31 martie 2005, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii, în favoarea Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.
Constatându-se existența unui conflict negativ de competență, dosarul a fost înaintat, înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, pentru a hotărî asupra instanței competente.
Curtea de apel a reținut că litigiul vizează modificarea raporturilor contractuale existente deja între părți, în baza contractului nr. 220024240 din 21 noiembrie 2002. Fiind vorba, deci, de o acțiune comercială de drept comun, s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 2 lit. a) C. proc. civ.
în pronunțarea regulatorului de competență, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., înalta Curte de Casație și Justiție va avea în vedere obiectul cauzei deduse judecății.
Astfel, așa cum corect a reținut și Curtea de Apel Brașov, litigiul nu privește acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002; aceste drepturi i-au fost recunoscute reclamantului, prin decizia de revizuire nr. 1441 din 18 martie 2003, a Casei Județene de Pensii Brașov - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000.
Acțiunea formulată de reclamant este o acțiune comercială de drept comun; după cum se poate observa, atât din petitul, cât și din motivarea acesteia, se tinde la o modificare a raporturilor contractuale existente între reclamant și societatea pârâtă, prin aplicarea scutirii de plata taxei de abonament T.V. Reclamantul solicită, în mod expres, și despăgubirea sa cu taxele încasate nelegal, în opinia sa, de către pârâtă.
Pentru cele arătate, înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că în cauză sunt incidente normele de competență materială prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. a) C. proc. civ. și că aparține, deci, Tribunalului Brașov, competența în soluționarea pricinii.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4036/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4029/2005. Contencios → |
|---|
