ICCJ. Decizia nr. 4037/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 17 iunie 2004 și completată cu cererea depusă la 14 octombrie 2004, reclamantele Ț.E., P.T., V.N., G.A. și S.I. au solicitat anularea parțială a Ordinului nr. A 873 din 9 februarie 2004, emisă de Ministerul Apărării Naționale, în sensul modificării cuantumului despăgubirilor cuvenite, ca urmare a decesului soților lor în accidentul aviatic produs la Craiova, la 9 iulie 1997 și obligarea Guvernului României, să emită o hotărâre privind acordarea despăgubirilor ce li se cuvin, fiind îndreptățite să primească echivalentul bănesc a 100 solde actualizate.
în motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că despăgubirile calculate de Ministerul Apărării Naționale și reprezentând suma actualizată a 5 solde, nu constituie o reparație morală, în condițiile în care, la trecerea în rezervă cu drept de pensie, un cadru militar activ primește un sprijin financiar neimpozabil de până la 20 de solde.
Reclamantele au mai arătat că despăgubirile au fost nelegal stabilite în baza H.G. nr. 0435/1992, care a fost abrogată tacit prin art. 21 din Legea nr. 80/1995, privind Statutul cadrelor militare și potrivit acestei legi speciale, despăgubirile ce se cuvin urmașilor cadrelor militare, în caz de deces, în temeiul și din cauza serviciului, se stabilesc prin hotărâre de guvern.
Prin sentința nr. 47 din 28 ianuarie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea împotriva pârâtului Guvernului României, pe care l-a obligat să emită o hotărâre prin care să stabilească cuantumul despăgubirilor ce se cuvin reclamantelor, în calitate de urmași ai cadrelor militare S.S., G.N., T.P., V.M. și P.G., decedate în accidentul aviatic produs la Craiova, în data de 9 iulie 1997.
Prin aceeași sentință, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernului României, a respins acțiunea împotriva pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru lipsa calității procesuale pasive a acestui pârât și a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului Ministerul Apărării Naționale, pentru anularea Ordinului nr. A 873 din 9 februarie 2004.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că față de dispozițiile art. 21 din Legea nr. 80/1995, stabilirea cuantumului despăgubirilor care se cuvin cadrelor militare, în caz de deces, în timpul și din cauza serviciului, este atributul exclusiv al Guvernului României, care nu a emis actul administrativ de autoritate cu caracter individual privind despăgubirile cuvenite reclamantelor, în calitate de urmași ai cadrelor militare decedate în accidentul aviatic produs la Craiova, la 9 iulie 1997.
Cererea de anulare a Ordinului nr. A 873 din 9 februarie 2004 a fost respinsă, cu motivarea că, deși despăgubirile au fost stabilite în baza H.G. nr. 0435/1992, care a fost abrogată tacit prin Legea nr. 80/1995, legalitatea cuantumului lor nu poate fi verificat decât după emiterea hotărârii de guvern.
împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, pârâtul Guvernul României, solicitând modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.
Recurentul a susținut că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, pentru că s-a considerat neîntemeiat că H.G. nr. 0435/1992 a fost abrogată tacit prin dispozițiile cuprinse în art. 21 din Statutul cadrelor militare, aprobat prin Legea nr. 80/1995.
Concluzia instanței de fond a fost criticată de recurent, care a arătat că între cele două acte normative nu există un conflict de reglementare, întrucât domeniul de aplicare este diferit și H.G. nr. 0435/1992 nu se referă decât la una din ipotezele textului din Legea nr. 80/1995. în acest sens, recurentul a precizat că despăgubirile care se acordă în cazurile de invaliditate sau de deces produse cadrelor militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, sunt prevăzute în alt act normative, și anume, H.G. nr. 846/1996.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea a respins prezentul recurs, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Intimatele-reclamante au calitatea de urmași ai cadrelor militare decedate în accidentul produs la 9 iulie 1997, pe Aeroportul Militar Craiova.
Prin Ordinul nr. A 873 din 9 februarie 2004, intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite intimatelor-reclamante, în baza H.G. nr. 0435/1992 privind reglementarea unor despăgubiri ce se acordă militarilor, ca urmare a accidentelor, catastrofelor intervenite în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar, act normativ în aplicarea căruia s-au emis Instrucțiunile aprobate prin Ordinul General al ministrului apărării naționale nr. 36/1992.
Instanța de fond a constatat corect abrogarea implicită a acestui act normative, prin dispozițiile art. 21 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
Potrivit acestei prevederi legale, cadrelor militare în activitate și celor în rezervă, concentrate sau mobilizate în unități militare, li se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor acțiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul sau din cauza serviciului militar sau a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare și cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide, respectiv urmașilor celor decedate, se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Ca act normativ ulterior și de nivel superior, Legea nr. 80/1995 a reglementat situația despăgubirilor cuvenite cadrelor militare în Secțiunea a 2-a, referitoare la drepturi, asigurând corelarea actelor normative referitoare la Statutul cadrelor militare.
în consecință, H.G. nr. 0435/1992, care nu are un obiect de reglementare diferit de cel cuprins în art. 21 din Legea nr. 80/1995, nu reprezintă un act normativ special, exceptat de la abrogarea implicită care a intervenit la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1995.
Recurentul a susținut neîntemeiat că H.G. nr. 0435/1992 își produce efectele și după intrarea în vigoare a Legii nr. 80/1995. Obiectul reglementării exprimat sintetic în titlul acestui act normativ corespunde ipotezelor juridice din art. 21 al Legii nr. 80/1995, care prevăd dreptul la despăgubiri și competența Guvernului de a stabili cuantumul lor, pentru cazurile de invaliditate sau de deces intervenite atât în timpul și din cauza serviciului militar, cât și în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.
Față de considerentele expuse, constatând că sunt neîntemeiate criticile formulate în recurs și că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea a respings, ca nefondat, prezentul recurs.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4089/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4066/2005. Contencios → |
|---|
