ICCJ. Decizia nr. 4289/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4289/2005
Dosar nr. 286/2005
Şedinţa publică din 14 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, la 22 iunie 2004, reclamanta G.A. a chemat în judecată Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, solicitând anularea hotărârii nr. 12122/11070 din 30 aprilie 2004 şi recunoaşterea drepturilor sale prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a refugiat din Ardealul de Nord, în perioada iunie 1942 - 6 martie 1945.
Prin sentinţa civilă nr. 2197 din 18 octombrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantei G.A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti şi a anulat hotărârea nr. 12122/11070 din 30 aprilie 2004, emisă de pârâtă. A obligat pârâta la emiterea unei noi hotărâri prin care să recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada iunie 1942 - 6 martie 1945.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a avut în vedere declaraţiile martorei S.M., în sensul că familia reclamantei s-a refugiat din comuna Chieşed, în Vălenii de Munte, din luna iunie 1942.
Împotriva sentinţei sus menţionate a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, care a motivat, în esenţă, că în dosarul depus la Comisie nu au existat dovezi concludente cauzei.
Recursul este nefondat.
Din declaraţiile martorilor rezultă că familia reclamantei s-a refugiat din comuna Chieşed, în Vălenii de Munte, din luna iunie 1942.
Instanţa de fond a apreciat în mod corect că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Faţă de cele ce preced, recursul declarat se vădeşte nefondat şi urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menţinându-se sentinţa criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2197 din 18 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 septembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4287/2005. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 4291/2005. Contencios. Anulare act... → |
---|