ICCJ. Decizia nr. 4295/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la 13 aprilie 2005, la Curtea de Apel Cluj, Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Cluj, a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 133/2005, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, solicitând modificarea acesteia, respectiv stabilirea dobânzii datorate de recurentă, și calculată de executorul judecătoresc, în raport cu evoluția dobânzii legale în timp, procentul de 28% pe an neputând fi acceptat decât pentru perioada în care dobânda legală a avut acest procent.
în motivarea recursului, recurenta a cerut să se constate că dispozitivul hotărârii instanței de fond se preocupă de înțelesul titlului executoriu și că în mod greșit în final se respinge contestația la executare.
Din actele cauzei, înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința nr. 133, pronunțată la 9 martie 2005, de Curtea de Apel Cluj, s-a respins contestația la executare formulată de Autoritatea Națională a Vămilor privind întinderea titlului executor, respectiv sentința nr. 91/2002, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în contradictoriu cu SC B. SA Bistrița-Năsăud.
în motivarea hotărârii atacate, instanța de fond a reținut că Autoritatea Națională a Vămilor a formulat contestație la executare în ceea ce privește întinderea titlului, solicitând lămurirea înțelesului și întinderii titlului executor - sentința nr. 91 din 28 februarie 2002 a Curții de Apel Cluj.
în motivarea cererii, contestatoarea a precizat că prin sentința ce constituie titlu executoriu, s-a stabilit ca recurenta să achite și dobânda de 28% pe an, calculată asupra debitului principal, de la pronunțarea sentinței și până la achitarea integrală a sumei de 517.483.037 lei. Acest procent de 28% era dobânda legală în vigoare la momentul pronunțării sentinței.
Instanța de fond a reținut că cererea formulată de recurenta-contestatoare, potrivit art. 281 alin. (1), raportat la art. 399 alin. (1) C. proc. civ., privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicarea dispozitivului hotărârii, este neîntemeiată. Instanța de fond a reținut că sentința civilă nr. 91/2002 are dispozitivul clar.
Mai mult, s-a precizat prin hotărârea atacată că stabilirea în concret a unui procent al dobânzii strict determinat (28% pe an) și indicarea expresă a perioadei pentru care se aplică acest procent, de la pronunțarea sentinței și până la achitarea integrală, nu permite aducerea altor clarificări cu privire la înțelesul și întinderea titlului executor.
Hotărârea atacată este legală și temeinică.
în mod corect, instanța de fond constatând că se găsește în fața unei hotărâri ce are autoritatea de lucru judecat (art. 166 C. proc. civ.), a respins cererea, întrucât dispozitivul sentinței este clar, nesusceptibil de interpretare și nici de modificare în raport cu fluctuația ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României.
De altfel, în condițiile în care recurenta ar fi achitat debitul, nu era în prezent pusă în situația de a considera că este defavorizată prin fluctuația ratei dobânzii.
Hotărârea atacată fiind legală și temeinică, recursul declarat a fost respins potrivit art. 312 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4288/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4052/2005. contencios → |
|---|
