ICCJ. Decizia nr. 4373/2005. Contencios

Prin sentința civilă nr. 581/2005, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de reclamantul C.A., în contradictoriu cu pârâta A.N.C.P.I.; a anulat Ordinul nr. 139 din 7 septembrie 2004, emis de Directorul general al A.N.C.P.I.; a dispus reîncadrarea reclamantului în funcția publică deținută anterior emiterii ordinului; a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța o astfel de soluție, prima instanță a reținut că ordinul în litigiu este nelegal, întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 35 și 85 din Legea nr. 188/1999, la data emiterii acestui act administrativ, reclamantul având contractul de muncă suspendat în baza deciziei nr. 29/2004, fiind în concediu pentru creșterea copilului minor.

De asemenea, a mai constatat instanța de fond, că art. 84 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, temei de drept al Ordinului nr. 139/2004, nu poate fi invocat, întrucât nu a existat acordul părților în scris, reclamantul neoptând între personal contractual și funcționar public.

împotriva acestei sentințe a formulat recurs, A.N.C.P.I., criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât instanța de fond a pronunțat-o cu greșita interpretare a dispozițiilor legale în materie - Legea nr. 188/1999, și fără să țină seama de situația de fapt și cadrul legal care asigură funcționarea instituției în care a dispus reîncadrarea.

Se susține că A.N.C.P.I. a transmis printr-o adresă anexată la dosar, situația centralizată privind opțiunile funcționarilor publici, din care ar rezulta că reclamantul a optat pentru calitatea de personal contractual.

Se mai apreciază în recurs, că dispozițiile art. 85 din Legea nr. 188/1999 nu sunt aplicabile în speță, astfel cum greșit a statuat prima instanță.

Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente.

înalta Curte de Casație și Justiție, examinând actele și lucrările dosarului, cât și motivele de recurs, în raport cu dispozițiile art. 3041C. proc. civ., a reținut următoarele:

Intimatul-reclamant a contestat Ordinul nr. 139/2004, emis de recurenta-intimată, ca fiind nelegal, întrucât a fost dat cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 188/1999.

Rezultă fără posibilitate de tăgadă, că acest act administrativ a fost emis cu încălcarea dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 188/1999, în sensul că intimatul-reclamant se afla în concediu pentru creșterea copilului, având contractul de muncă suspendat până la 8 noiembrie 2005, astfel cum rezultă din decizia nr. 23/2004, anexată la dosar.

Corect, instanța de fond a apreciat că în speță nu operează dispozițiile art. 84 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, temei de drept al ordinului în litigiu, față de situația de fapt mai sus invocată, raportul de serviciu, respectiv trecerea într-o altă funcție de execuție neputând fi modificat, decât din inițiativa funcționarului public.

De altfel, în speță nu a existat nici acordul părților, astfel cum rezultă din tabelul nr. 49 aflat la dosar, intimatul-reclamant neoptând între personal contractual și calitatea de funcționar public.

Cu certitudine că pentru C.A. nu poate fi aplicabilă reorganizarea din 23 august 2004, vis-a-vis de argumentele mai sus invocate în această decizie.

Având în vedere aceste considerente, înalta Curte de Casație și Justiție a considerat sentința atacată, legală și temeinică, motiv pentru care a respins, ca nefondat, recursul declarat de A.N.C.P.I.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4373/2005. Contencios