ICCJ. Decizia nr. 4418/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 1121 din 1 octombrie 2003, pronunțată în dosarul nr. 5946/2003, al Curții de Apel Cluj, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D.I., împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Maramureș.
în motivare s-a reținut că persoanele care au în livretul militar sau în fișa de evidență personală, mențiuni în sensul că au satisfăcut stagiul militar în unități militare, nu pot fi asimilate celor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, iar reclamantul nu a dovedit că a satisfăcut stagiul militar într-o unitate de muncă aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul, susținând în motivarea acesteia că, pe tot parcursul stagiului militar, a fost muncitor în construcții și nu a beneficiat de instrucție militară.
Prin decizia nr. 7309 din 1 octombrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 5110/2003, al înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a admis recursul, s-a casat sentința, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, pentru suplimentarea probelor.
Judecând în fond după casare, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 149 din 14 martie 2005, prin care a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D.I. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Maramureș.
în motivarea soluției s-a reținut că reclamantul nu a făcut dovada că a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă care se regăsesc în tabelul întocmit de Arhivele Naționale.
Și această hotărâre a fost atacată cu recurs de reclamantul D.I., criticând-o pentru netemeinicie, susținând, în esență, că a efectuat stagiul militar pe șantiere de construcții, la muncă, motiv pentru care cererea sa se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002.
Recursul este nefondat.
Este necontestat că reclamantul a efectuat stagiul militar în perioadele 12 aprilie 1957 - 12 noiembrie 1957; 1 aprilie 1958 - 12 noiembrie 1958 și 28 februarie 1959 - 17 noiembrie 1959. la U.M. 04955 București, U.M. 04995 București și U.M. 04955 Buzău.
Dar, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de drepturile acordate prin această lege, numai persoanele, cetățeni români, care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi efectuat stagiul militar în cadrul unor detașamente de muncă, iar nu în cadrul unor unități militare, iar a II-a condiție este aceea ca acele detașamente să fi făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Or, în cauză recurentul-reclamant a efectuat stagiul militar în cadrul unor unități militare din sistemul fostului Minister al Forțelor Armate, care nu au funcționat ca detașamente de muncă în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
In consecință, soluția instanței de fond este legală și temeinică, recursul fiind respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4417/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4410/2005. Contencios → |
|---|
