ICCJ. Decizia nr. 4474/2005. Contencios
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 13 decembrie 2004, reclamanta SC P. SA Brăila a solicitat modificarea Ordinului nr. 28 din 29 octombrie 2004, emis de A.N.R.E. și a adresei nr. B.F.I. 259 din 24 noiembrie 2004 a SC F.D.F.E.E., sucursala Brăila.
în motivarea acțiunii, reclamanta arată că este beneficiară a tarifului binom diferențiat tip A 33 medie tensiune de furnizare a energiei electrice, că elementele tarifare din cadrul acestui tarif sunt diferențiate valoric pe zone orare de consum, stabilite prin ordin al președintelui A.N.R.E. și că Ordinul acestuia, nr. 12/2004, s-a aplicat până în luna noiembrie 2004.
Mai arată că și-a organizat activitatea, astfel încât aceasta să fie mai restrânsă în perioadele în care prețul energiei este mai mic, dar că prin Ordinul nr. 28 din 29 octombrie 2004 s-a modificat zona de vârf de sarcină electrică și pentru că nu poate modifica programul de lucru foarte repede, are o creștere importantă a valorii facturii de energie electrică pentru luna noiembrie 2004.
Consideră că în ordin nu este stipulată data la care intră în vigoare noul sistem de tarifare, dar se lasă pe seama SC E. SA, elaborarea unei proceduri de recalculare a mărimilor de facturare, în condițiile modificării zonelor orare utilizate la tariful A 33, pentru luna noiembrie 2004, iar prin adresa contestată se emite factură de energie electrică distinct, pentru intervalul 16 - 30 noiembrie 2004, conform noii structuri de zone orare.
Susține că ordinul și adresa sunt emise cu încălcarea prevederilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 318/2003, referitoare la luarea în considerare la calculul prețurilor și tarifelor, a unei cote rezonabile de profit, ceea ce nu este în situația de față, când se produce o diminuare a patrimoniului societăților consumatoare de energie electrică și o majorare nejustificată a patrimoniului societăților de distribuție și furnizare a energiei electrice.
Pârâta A.N.R.E. a formulat întâmpinare, prin care solicită ca acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată, arătând că prin Ordinul nr. 28/2004 s-au modificat numai zonele orare utilizate la calcularea tarifului A.33, nu și prețul puterii sau prețul energiei.
Menționează că ordinul a intrat în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial, dar că a prevăzut pentru consumatori, modalități de facturare mai favorabile, prin stabilirea unor perioade de tranziție în care facturarea să se efectueze pe baza puterii înregistrate conform vechii programări a contorului.
Și pârâta SC F.D.F.E.E. - S.D.F.E.E. Brăila a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția lipsei calității sale procesuale, iar pe fond cere ca acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 491 din 22 martie 2005, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea adresei nr. BFI 259 din 24 noiembrie 2004 și a respins acțiunea privind acest capăt de cerere, ca inadmisibilă și ca neîntemeiată, pentru capătul de cerere referitor la modificarea Ordinului nr. 28/2004.
în ce privește capătul de cerere referitor la anularea adresei, instanța reține că nu este un act administrativ producător de efecte juridice, pentru că nu dă naștere, modifică sau stinge drepturi și obligații, ci numai comunică informații către reclamantă.
Cu privire la Ordinul nr. 28/2004, reține că a intrat în vigoare la data publicării lui și că prin aplicarea acestuia nu s-a adus o diminuare a patrimoniului reclamantei, pentru că s-au prevăzut unele situații de tranzacție.
Reclamanta a declarat recurs împotriva sentinței, reiterând, în esență, aceleași motive, ca și prin cererea de chemare în judecată.
în plus, susține că procedura de recalculare a măsurilor de facturare a fost avizată ulterior intrării în vigoare a Ordinului nr. 28/2004 și că prin ordin s-a intenționat majorarea facturilor aferente lunii noiembrie 2004.
A.N.R.E. a formulat întâmpinare la cererea de recurs, prin care solicită ca recursul să fie respins ca nefondat, invocând faptul că recurenta nu a suferit vreo vătămare într-un drept sau interes legitim prin emiterea ordinului.
Recursul este nefondat și va fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
Cum corect a reținut instanța de fond, adresa nr. BFI 259 din 24 noiembrie 2004 nu este un act administrativ producător de efecte juridice și din acest motiv cererea privitoare la anularea acesteia este inadmisibilă.
Referitor la Ordinul nr. 28 din 29 octombrie 2004, al Președintelui A.N.R.E., se reține că acesta este legal, emis în temeiul Legii nr. 318/2003, a energiei electrice și cu respectarea prevederilor acestei legi.
Recurenta este nemulțumită de faptul că ordinul nu se aplică de la 1 decembrie 2004.
Dar, cum reține și prima instanță, ordinul nu prevede un termen de intrare în vigoare, astfel că el intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv de la 16 noiembrie 2004.
însă, prin ordinul în discuție s-au prevăzut perioade de tranzacție până la aplicarea noii tarifări stabilită prin ordin, tocmai în ideea acordării unor termene rezonabile pentru beneficiari, și anume, de 30 de zile pentru reprogramarea contoarelor și de 60 de zile, pentru cei care încă nu au instalate contoare electronice care să permită aplicarea tarifului A 33, perioadă în care energia electrică se plătește la tipul de tarif specificat în contract.
în ce privește susținerea recurentei, că procedura de recalculare a mărimilor de facturare a fost avizată ulterior intrării în vigoare a ordinului, trebuie reținut că în conformitate cu prevederile art. 3 din ordin, SC E. SA trebuia să elaboreze procedura de recalculare a mărimilor de facturare în condițiile modificării zonelor orare utilizate la tariful A 33, pentru luna noiembrie 2004, procedură ce urma să fie avizată de autoritatea competentă.
Ca atare, procedura trebuia să fie elaborată după intrarea în vigoare a ordinului și să aibă avizul autorității competente, ceea ce s-a realizat întocmai.
Instanța are în vedere și că prin emiterea Ordinului nr. 28/2004, recurenta nu a suferit vreun prejudiciu, aceasta având posibilitatea ca în perioada de tranzacție, până la reprogramarea contorului, să-și adapteze consumul de energie electrică în condiții cât mai favorabile pentru aceasta.
Pentru considerentele arătate mai sus, reținându-se că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, a fost respins recursul, ca nefondat, în temeiul art. 299 și 312 C. proc. civ.
← ICCJ. Decizia nr. 4485/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4466/2005. Contencios → |
---|