ICCJ. Decizia nr. 4653/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Brașov, sub nr. 91/2005, reclamanta S.T. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Covasna, solicitând anularea hotărârii nr. 1140 din 28 octombrie 2004 și recunoașterea calității sale de refugiată pe motive etnice, pentru perioada 20 august 1944 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor prevăzute de lege.
în motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost persecutată pe motive etnice, fiind nevoită să părăsească localitatea de domiciliu, Poiana Sărată, unde a locuit cu părinții, și, că fiind de origine maghiară, au fost mutați în comuna Brațcu, unde locuiesc și în prezent.
Prin sentința nr. 55/F din 3 mai 2005, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de S.T., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Covasna și a anulat hotărârea nr. 114 din 28 octombrie 2004, emisă de pârâtă. A obligat pârâta să-i emită reclamantei, o nouă hotărâre, prin care să i se recunoască calitatea de refugiat, în baza art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 20 august 1944 - 6 martie 1945 și acordarea drepturilor bănești cuvenite, începând cu data de 1 septembrie 2004.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanta se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada cuprinsă între 31 ianuarie 1944 - 6 martie 1945, fiind dovedită cu probele de la dosar, calitatea acesteia, de refugiată pe motive etnice.
împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Covasna, care a motivat, în esență, că în acea perioadă, în România nu se instaurase nici un regim opresiv, care să persecute etnic, strămutând forțat anumite persoane dintr-o localitate, în alta, ci situația creată pentru contestatoare și familie s-a datorat evenimentelor politico-militare existente în acea vreme.
Recursul este nefondat.
Din probele administrate în cauză rezultă că familia reclamantei a fost strămutată forțat, împreună cu un număr de 50 de familii de etnie maghiară, iar unele case au fost arse, astfel încât în aceste împrejurări, locuitorii din Poiana Sărată nu mai puteau să trăiască în siguranță în casele lor.
Refugiul s-a datorat persecuției etnice la care a fost supusă, atât reclamanta, cât și familia sa, ceea ce o îndreptățește pe aceasta la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Față de cele ce preced, recursul declarat se vădește nefondat și a fost respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4656/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4659/2005. Contencios → |
|---|
