ICCJ. Decizia nr. 4962/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 1 septembrie 2003 și precizată la 23 septembrie 2003, reclamantul Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, C.N. A.P.D.F. SA Giurgiu, pentru opozabilitate și SC C. SA, pentru anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M.07 nr. 2110 din 27 decembrie 2000, emis de fostul Minister al Agriculturii și Alimentației, în favoarea societății comerciale pârâte, în ce privește suprafața de teren de 6952 mp, situată în portul Corabia.
în motivarea acțiunii se susține că actul contestat este nelegal, întrucât, potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998 (anexă titlu I pct. 22), "porturile maritime și fluviale, civile și militare, terenurile pe care sunt situate acestea, diguri, cheiuri, parcuri și alte construcții hidrotehnice pentru acostarea navelor și pentru alte activități din navigația civilă, sunt bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului".
SC U.E. SRL a formulat cerere de intervenție accesorie.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1288 din 18 mai 2004, a respins excepțiile inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale active și a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamant, reținând că suprafața de 6952 mp aferentă Silozului Corabia nu este teren portuar, iar susținerea reclamantului, că această suprafață de teren este inclusă în suprafața totală a portului, nu a fost dovedită.
împotriva acestei soluții au declarat recurs, reclamanții Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și C.N. A.P.D.F. SA Giurgiu.
în recursul său, reclamantul susține nelegalitatea sentinței, prin care s-a reținut faptul că terenul în litigiu nu este portuar, că a dovedit cu acte că acesta face parte din domeniul public al statului, motiv pentru care actul administrativ atacat este nul absolut.
C.N. A.P.D.F. SA Giurgiu, în recursul său susține că suprafața în discuție, ce se află în portul Corabia, a fost clar delimitată din anul 1991, potrivit planului de delimitare care poartă viza O.C.O.T. Slatina.
Se mai arată că prin H.G. nr. 384/2003, privind înființarea C.N. A.P.D.F. SA Giurgiu, suprafața de 6952 mp face parte din domeniul public al statului, ce i-a fost concesionat de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței (în prezent Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului).
Ambele recursuri sunt fondate.
Potrivit dispozițiilor titlului I pct. 22 din Legea nr. 213/1998, "porturile maritime și fluviale, civile și militare, terenurile pe care sunt situate acestea, diguri, cheiuri, parcuri și alte construcții hidrotehnice pentru acostarea navelor și pentru activități din navigația civilă, sunt bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului". în temeiul acestor dispoziții au fost întocmite inventarele bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. Acestea au fost aprobate, așa cum reiese din H.G. nr. 1045/2000 și cuprind în Anexa nr. 16, la poziția 61, suprafața de teren de 227.763,43 mp, aferentă portului Corabia, în care se susține că este inclusă și suprafața în litigiu de 6952 mp.
întrucât în recursul reclamantului se susține că suprafața pe care se află portul Corabia, a fost delimitată în anul 1991, se impune efectuarea unei expertize tehnico-judiciare care să stabilească suprafețele ocupate de infrastructura Portului Corabia, să identifice terenul portuar delimitat în anul 1991, să delimiteze suprafața de 227.763 mp, inclusiv prin vecinătăți, inclusă în anexele H.G. nr. 1045/2000 și să stabilească, prin măsurători, dacă suprafața de 6955 mp face parte integrantă din suprafața inclusă în inventarul domeniului public al statului și dacă această suprafață este ocupată de elemente de infrastructură portuară.
Având în vedere cele mai sus expuse și văzând și dispozițiile art. 313 C. proc. civ., au fost admise ambele recursuri, a fost casată sentința atacată, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleași instanțe.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4961/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4954/2005. Contencios → |
|---|
