ICCJ. Decizia nr. 4963/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 24 ianuarie 2005, reclamanta B.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 34 din 5 noiembrie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
în motivare, reclamanta a arătat că, în mod eronat, prin actul contestat, pârâta i-a respins cererea de acordare a drepturilor legale compensatorii, deși a dovedit că s-a născut în timpul strămutării (deportării) familiei sale, împreună cu un grup mare de rromi, din motive etnice, în Transnistria.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 112 din 24 martie 2005, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să acorde reclamantei, drepturile prevăzute de art. 2 alin. (1) și (5), pe perioada 21 mai 1943 - octombrie 1944, începând cu 1 decembrie 2004.
împotriva sentinței, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, solicitând casarea hotărârii atacate și, pe fond, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Recurenta a susținut, în esență, că prima instanță a admis în mod greșit acțiunea, pe baza declarațiilor martorilor, care contrazic datele de naștere ale reclamantei înscrise în actele de stare civilă și a deciziei privind Programul German, care nu are relevanță în cauză.
Criticile formulate sunt neîntemeiate.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c), a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum strămutarea (deportarea) din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și până la data întoarcerii în România.
Situația de deportat a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile autentice ale martorilor C.M. și D.E., I.M. și B.Ș. și copia înștiințării de decizie în Programul German de compensații pentru muncă forțată, copia actului de naștere al reclamantei.
Interpretarea dată de instanță este legală și nu adaugă la lege.
în consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4971/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4959/2005. Contencios → |
|---|
