ICCJ. Decizia nr. 5011/2005. Contencios
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la data de 24 februarie 2005, reclamanții F.L., L.A.L., N.M., T.S., T.A.B., D.D., V.L., B.M., S.B., L.F., P.C., P.L., G.C., N.E., B.T., B.V., au chemat în judecată Ministerul Justiției, Tribunalul Botoșani și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea pârâtelor, la plata drepturilor bănești reprezentând prima de vacanță pe anii 2001 - 2004, actualizate cu rata de inflație, la data efectuării plății.
Tribunalul Suceava, prin sentința civilă nr. 167 din 14 martie 2005, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.
Prin sentința civilă nr. 1121 din 9 iunie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la rândul său și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Suceava și constatând ivirea unui conflict negativ de competență, a înaintat dosarul, înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ.
Analizând conflictul negativ de competență ivit între cele două instanțe, în raport cu obiectul cauzei, prima de vacanță pentru perioada 2001 - 2004, cuvenită reclamanților în calitate de judecători, se constată că soluționarea acțiunii revine Tribunalului Suceava.
Drepturile privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților sunt reglementate de dispozițiile O.G. nr. 83/2000 și ale O.U.G. nr. 177/2002.
Dispozițiile art. 42 din O.U.G. nr. 177/2002 prevăd că magistrații și celelalte categorii de personal de specialitate prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, nemulțumiți de modul de stabilire a drepturilor salariale, pot face contestație, în termen de 5 zile de la data comunicării, la organele de conducere ale Ministerului Justiției sau Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, după caz. Alin. (2) al acestui articol precizează că, împotriva hotărârilor organelor de conducere se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a Curții de Apel București.
întrucât plata drepturilor bănești solicitate cu titlu de primă de vacanță nu este un drept salarial în sensul dispozițiilor arătate, reclamanții necontestând modul de calcul, ci faptul că acest drept nu le-a fost acordat.
Este competentă instanța de dreptul muncii, cauza fiind trimisă Tribunalului Suceava, secția litigii de muncă.
← ICCJ. Decizia nr. 5008/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5004/2005. Contencios → |
---|