ICCJ. Decizia nr. 5020/2005. Contencios
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 7 aprilie 2005, reclamantul C.C. a chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor, pentru a fi obligat să-i răspundă motivat, temeinic și legal, la petițiile adresate, al căror mod de soluționare îi încalcă direct sau indirect drepturi sau interese legitime, garantate de Constituție și legislația în vigoare. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata daunelor morale și materiale în sumă de 15 milioane lei.
Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 90/CA din 23 mai 2005, a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantului, reținând că pârâtul a răspuns conform adreselor depuse la dosar, petițiilor reclamantului, potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002.
împotriva sus menționatei sentințe a declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 3041C. proc. civ., susținând, în esență, că în raport cu probele administrate se impunea admiterea acțiunii formulate.
Recursul este nefondat.
Din actele dosarului rezultă că prin adresele depuse, pârâtul a făcut dovada comunicării răspunsurilor date celor opt petiții adresate de reclamant, în perioada 2 decembrie 2004 - 10 februarie 2005, potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002.
Faptul că răspunsurile date de pârât nu-l mulțumesc pe recurent, nu înseamnă că intimatul a "refuzat nejustificat" să-i rezolve petițiile, în condițiile în care acesta și-a îndeplinit obligația legală de a-i comunica răspunsurile la cererile adresate, invitându-l la sediul său, cu scopul rezolvării situațiilor conflictuale sesizate.
Ca atare, recurentului nu i-a fost încălcat nici un drept sau interes legitim, încât în mod corect instanța de fond i-a respins acțiunea formulată.
Așa fiind, recursul reclamantului este nefondat și a fost respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
← ICCJ. Decizia nr. 5016/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5018/2005. Contencios → |
---|