ICCJ. Decizia nr. 5022/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, la data de 10 august 2004, reclamanta M.L. a solicitat anularea hotărârii nr. 12854/12308 din 18 iunie 2004, emisă de pârâta Casa de Pensii a municipiului București și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre pentru acordarea drepturilor de refugiat conform Legii nr. 189/2000.
Prin sentința civilă nr. 611 din 5 aprilie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta M.L.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanta s-a născut într-o localitate aflată pe teritoriul României și că lipsesc actele oficiale care să ateste prezența sa pe teritoriul Basarabiei și suportarea unor persecuții etnice, ca urmare a evenimentelor istorice din 1940 și 1944.
împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs, M.L. care a motivat că în anul 1940 s-a refugiat cu familia S., din Basarabia, în orașul Iași și s-au întors în Basarabia, în anul 1941, iar în anul 1944, când se apropia frontul rusesc, s-au refugiat din nou în România.
Recursul este întemeiat.
Din declarațiile martorilor și din actele depuse la dosar se reține că reclamanta s-a născut la data de 4 decembrie 1932, în comuna Știubeni - Botoșani.
în anul 1935, mama sa a decedat, tatăl s-a recăsătorit, iar reclamanta a fost luată, spre creștere și educare, de către sora mamei, V.S. și că s-a stabilit în Târgu Sculeni, județul Bălți, Basarabia.
în luna iunie 1940, când s-a cedat Basarabia, rușilor, s-a refugiat împreună cu familia S., din Târgu Sculeni, la Iași, iar în decembrie 1941 s-a întors în Sculeni, județul Bălți, cu familia S.
în luna martie 1944, când se apropia frontul rusesc, s-a refugiat din nou tot cu familia S. și s-a perindat prin diferite localități (Iași, Bacău, Râmnicu Sărat, Urziceni, Gârbovi).
Faptul că reclamanta este născută într-o localitate aflată pe teritoriul României, nu are nici o relevanță în cauză, câtă vreme aceasta a locuit în Basarabia, iar cele două refugii au fost din Basarabia, în România.
Acordarea drepturilor de refugiat nu este condiționată de locul nașterii, iar reclamanta a făcut dovezi că a locuit în Basarabia, unde a frecventat cursurile școlii primare.
Dovedirea celor două refugii, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor, o îndreptățesc pe reclamantă, să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Față de considerentele prezentate, recursul declarat în cauză a fost admis, cu consecința modificării sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii formulate de M.L.
A fost anulată hotărârea nr. 12854/1230 din 18 iunie 2004, emisă de pârâta Casa de Pensii a municipiului București și a fost obligată pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioadele 28 iunie 1940 - 10 decembrie1941 și 5 martie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 ianuarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5023/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5026/2005. Contencios → |
|---|
