ICCJ. Decizia nr. 5065/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 428 din 24 iunie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a respins excepțiile privind inadmisibilitatea acțiunii formulate de C. Strehaia, pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile și lipsa calității procesuale active a reclamantei și pe fond, a admis acțiunea acesteia împotriva Guvernului României, Consiliului Județean Mehedinți și Consiliului Local Broșteni, în sensul anulării H.G. nr. 963/2002, Anexa nr. 95, pozițiile 16 - 1.5.2; 21-1.5.2; 18-1.5.2; 24-1.5.2 și 25-1.5.2 - construcții.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamanta a solicitat Ministerului Administrației Publice, cu adresa nr. 1320 din 18 decembrie 2002, "retractarea H.G. nr. 963/2002, cu precizarea că o parte din bunurile incluse în această hotărâre sunt proprietatea sa", astfel încât procedura prealabilă a fost îndeplinită, iar calitatea procesuală activă a fost dovedită de C. Strehaia, prin aceea că "a pretins că este proprietara bunurilor care au fost trecute în anexa la H.G. nr. 963/2002".
Pe fondul cauzei, aceiași instanță a reținut, în esență, că imobilele cu privire la care s-a atestat apartenența la domeniul public al comunei Broșteni, prin cuprinderea acestora în anexa la hotărârea atacată, pozițiile 16, 21, 18, 24 și 25, sunt magazine proprietatea privată a reclamantei.
împotriva sentinței au declarat recurs, Guvernul României și Primăria comunei Broșteni, județul Mehedinți, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, conform art. 304 pct. 4, 7, 8 și 9 C. proc. civ.
Prin motivele scrise de recurs depuse la dosar de către Guvernul României, se susține că hotărârea recurată este nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 5 din Legea nr. 29/1990, deoarece procedura prealabilă nu a fost îndeplinită, cum nejustificat a reținut instanța de fond și, prin urmare, acțiunea reclamantei trebuia să fie respinsă ca inadmisibilă.
în context se arată că adresa transmisă Ministerului Administrației Publice, la data de 18 decembrie 2002, de F. Mehedinți, pentru retractarea H.G. nr. 963/2002, nu satisface cerința legală a reclamației prealabile, fiindcă autoritatea sesizată nu este emitenta actului administrativ în discuție.
Se mai susține că hotărârea de Guvern atacată, prin care s-a atestat domeniul public al județului Mehedinți, precum și al orașelor și comunelor județului, nu are efect constitutiv de drepturi, la baza ei stând hotărâri ale autorităților deliberative locale, hotărâri care, nefiind contestate, sunt executorii, produc efecte juridice și, ca atare, se impun a fi respectate.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 29/1990, în vigoare la data pronunțării sentinței atacate, "înainte de a cere instanței de contencios administrativ, anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se consideră vătămat, se va adresa pentru apărarea dreptului său, în termen de 30 de zile de la data când i s-a comunicat actul administrativ sau de la expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (2), autorității emitente, care este obligată să rezolve reclamația în 30 de zile de la aceasta".
Textul precitat condiționează, așadar, admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ, de exercitarea de către reclamantă, a recursului administrativ, adică a acțiunii administrative prealabile.
Or, în cauză reclamanta C.P Strehaia a sesizat Curtea de Apel Craiova, la data de 23 iunie 2003, fără ca în prealabil să se fi adresat Guvernului României, emitent al hotărârii atacate, potrivit art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Adresa pe care reclamanta a invocat-o în cererea de chemare în judecată, iar instanța a considerat-o recurs administrativ, este adresată altei autorități publice, decât cea care a emis actul contestat.
Cum din cele expuse rezultă că cerința imperativă a legii privitoare la formularea reclamației administrative la organul emitent, nu a fost îndeplinită, se constată că în mod greșit instanța de fond a respins excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a anulat parțial anexa la hotărârea de Guvern atacată.
în consecință, a fost admis recursul declarat de Guvernul României, a fost casată sentința recurată și, prin admiterea excepției, acțiunea reclamantei a fost respinsă ca inadmisibilă.
Cu privire la recursul Primăriei comunei Broșteni, județul Mehedinți, înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că este inadmisibil, fiind declarat de o structură funcțională locală care nu a fost parte la judecata în fond a cauzei.
Este de principiu că hotărârea judecătorească își produce efectele sale firești, numai între părțile care au participat la soluționarea cauzei. Prin urmare, și în fața instanței de recurs pot fi părți doar persoanele între care s-a legat procesul în fața instanței de fond (sau de apel).
Or, în cauză litigiul s-a purtat la instanța de fond între C. Strehaia, în calitate de reclamantă și Guvernul României, Consiliul Județean Mehedinți și Consiliul local Broșteni, în calitate de pârâți.
Așa fiind, recursul promovat de Primăria comunei Broșteni, care nu a fost parte litigantă la judecată în fond, se privește ca inadmisibil și a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5066/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5055/2005. Contencios → |
|---|
