ICCJ. Decizia nr. 5272/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5272/2005
Dosar nr. 2319/2005
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 30 martie 2005, reclamantul G.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Olt, anularea hotărârii nr. 834 din 12 februarie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru toată perioada stagiului militar.
În motivare, reclamantul a arătat că este îndreptăţit la atestarea calităţii de beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002, întrucât a efectuat întreg stagiul militar, în condiţiile prevăzute de actul normativ menţionat, iar prin actul contestat, pârâta i-a acordat doar parţial drepturile legale compensatorii.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 207 din 19 mai 2005, a admis acţiunea, a anulat hotărârea atacată, a constatat că reclamantul beneficiază de prevederile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pe perioada 22 iulie 1951 - 4 octombrie 1954 şi a obligat pârâta să emită hotărâre, prin care să acorde reclamantului, aceste drepturi, începând cu data de 1 noiembrie 2002.
Instanţa a reţinut că soluţia se impune, în raport cu menţiunile din livretul militar, depus ca probă de către reclamant, cu dispoziţiile Legii nr. 309/2002, ale art. 6 pct. 1 din Normele aprobate prin HG nr. 1114/2002 şi cu precaritatea evidenţelor privind unităţile din Direcţia Generală a Serviciului Muncii.
Împotriva sentinţei, în termen legal a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Olt, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta a susţinut că prima instanţă a admis în mod eronat acţiunea, cu toate că era formulată peste termenul legal prevăzut.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, recurenta a arătat, în esenţă, că soluţia pronunţată este greşită, întrucât în perioada 14 iunie 1953 - 4 octombrie 1954, reclamantul a efectuat stagiul militar în cadrul Oficiului Poştal militar 1250, din cadrul Ministerului Forţelor Armate, şi nu al Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, cum impun dispoziţiile Legii nr. 309/2002, pentru acordarea drepturilor compensatorii.
Recursul se va admite, în sensul şi în considerarea celor ce se vor expune în continuare.
În ceea ce priveşte tardivitatea acţiunii reclamantului, susţinerea recurentei este neîntemeiată, deoarece, în absenţa dovezii de comunicare a actului administrativ contestat, instanţa nu putea aprecia că cererea a fost formulată cu depăşirea termenului legal.
Critica formulată de recurentă cu privire la fondul cauzei, este, însă, fondată.
Astfel, este necontestat faptul că în perioada 14 iunie 1953 - 4 octombrie 1954, intimatul-reclamant a efectuat stagiul militar în cadrul Oficiului Poştal militar 1250, din sistemul fostului Minister al Forţelor Armate, iar nu în cadrul unor detaşamente de muncă din sistemul fostei Direcţii Generale a Serviciului Muncii, structură civilă care a funcţionat fie în sistemul fostului Minister al Construcţiilor, în perioada 1950 - 1960, fie ca structură subordonată fostei Preşedinţii a Consiliului de Miniştri, în perioada 1956 - 1960.
Împrejurarea că intimatul a efectuat stagiul militar în unitatea militară arătată, în perioada specificată mai sus, în calitate de „constructor", în lipsa altor probe, nu-l îndreptăţeşte pe acesta să primească drepturile compensatorii acordate prin Legea nr. 309/2002, deoarece, potrivit art. 1 din această lege, beneficiază de prevederile acesteia, doar persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Având în vedere că prin hotărârea nr. 834/2003, recurenta i-a admis intimatului, cererea de acordare a drepturilor compensatorii pentru intervalul 22 iulie 1951 - 14 iunie 1953, când acesta a efectuat stagiul militar în Detaşamentul de muncă Viişoara, aşa cum prevăd dispoziţiile Legii nr. 309/2002, soluţia de anulare a acestui act administrativ legal, este greşită.
Prin urmare, în considerarea celor expuse, în baza prevederilor art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. şi ale art. 1 din Legea nr. 309/2002, Curtea va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi în fond, va respinge acţiunea formulată de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Olt împotriva sentinţei civile nr. 207 din 19 mai 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa sus-menţionată şi, pe fond, respinge acţiunea formulată de reclamantul G.I.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5271/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5273/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
