ICCJ. Decizia nr. 5328/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5328/2005
Dosar nr. 2317/2005
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul C.G. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Dolj, solicitând instanţei ca, în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 3618 din 26 martie 2003, obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar în condiţiile prevăzute de sus menţionatul act normativ şi că în mod greşit, pârâta i-a respins cererea de acordare a drepturilor compensatorii cuvenite.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 236 din 26 mai 2005, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantului, reţinând că din livretul militar rezultă că acesta nu a satisfăcut stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, ci a prestat muncă în cadrul armatei române.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, C.G., care a criticat sentinţa, pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a susţinut, în esenţă, că, aşa cum rezultă din livretul militar, a satisfăcut stagiul militar la U.M. 03805 şi U.M. 04967, unităţi care nu erau de instruire, ci de muncă forţată (construcţii). A arătat şi că el nu a fost instruit şi nu a avut armă.
Recursul este nefondat
Conform art. 1 şi 6 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor urmând a se face de Casele teritoriale de pensii şi a municipiului Bucureşti, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverinţele eliberate de Centrele militare judeţene sau de U.M. 0245 Piteşti.
Deci, prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi efectuat stagiul militar în cadrul unor detaşamente de muncă, şi nu în cadrul unor unităţi militare, iar a doua condiţie este aceea ca acele detaşamente să fi făcut parte din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
În cauză, din livretul militar seria Dr nr. 043710, rezultă că recurentul-reclamant a satisfăcut stagiul militar la U.M. 03805 şi U.M. 04967, unităţi care nu se încadrează în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, ele făcând parte din Ministerul Forţelor Armate, fiind unităţi de construcţii (adresa din 10 mai 2005, emisă de U.M. 02405, la cererea instanţei de fond).
Rezultă, aşadar, că unităţile militare la care a satisfăcut stagiul militar, reclamantul, nu fac parte din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, acesta prestând, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, activităţi de muncă în cadrul armatei române, perioada respectivă neîncadrându-se în drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Examinând şi din oficiu hotărârea atacată, sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie şi neconstatându-se existenţa nici unui motiv de casare, recursul declarat de C.G. urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.G. împotriva sentinţei civile nr. 236 din 26 mai 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5327/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5329/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
