ICCJ. Decizia nr. 5334/2005. Contencios. Anulare act administrativ, funcţionar public. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5334/2005
Dosar nr. 2989/2005
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul B.T. a chemat în judecată Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, solicitând instanţei ca, în contradictoriu cu acesta, să dispună anularea Ordinului ministrului nr. 304/2004 şi obligarea pârâtului, la restituirea drepturilor salariale, în cuantum de 20% din salariul cumulat pe 3 luni, pe care în mod nejustificat nu i l-a acordat şi să i se radieze sancţiunea din cazierul administrativ al funcţionarului public.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în urma controlului efectuat de inspectori din cadrul Corpului de control al ministrului agriculturii, a fost chemat în faţa comisiei de disciplină, fără a i se întocmi proces-verbal de constatare deficienţe, pe care să-l semneze şi după caz, să-l conteste eventual.
A mai arătat că nu i-au fost luate în considerare actele depuse în susţinerea nevinovăţiei sale şi nu au fost respectate prevederile art. 35 alin. (2) din HG nr. 1210/2003, privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare din cadrul instituţiilor publice.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 111 din 9 august 2005, a admis acţiunea formulată de reclamant, în sensul anulării Ordinului nr. 304/2005, emis de pârât. Totodată, a dispus restituirea drepturilor salariale reţinute, în cuantum de 20% din salariul cumulat al reclamantului, pe o perioadă de 3 luni şi radierea sancţiunii din cazierul administrativ al acestuia.
Pentru a pronunţa o astfel de sentinţă, instanţa a reţinut că ordinul atacat cuprinde doar temeiul legal în baza căruia s-a aplicat sancţiunea, nu şi celelalte prevederi ale art. 35 alin. (2) lit. a), b), c), e) şi f) din HG nr. 1210/2003, or, chiar în ipoteza în care raportului comisiei ar acoperi lipsa acestora, tot lipsesc două elemente esenţiale, respectiv termenul de contestare a sancţiunii şi instanţa competentă, prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute.
Nemulţumit de hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a declarat recursul de faţă, invocând în drept prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ. şi criticând sentinţa instanţei de fond, pentru nelegalitate şi netemeinicie, ca şi pentru greşita aplicare a legii.
În esenţă, în cuprinsul motivelor de recurs, recurentul-pârât a arătat că urmare a constatărilor Corpului de control al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, ce a efectuat un control la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Prahova, unde reclamantul-intimat îndeplinea funcţia de director executiv adjunct, s-a întocmit Nota nr. 40201/2004. Pe baza acestei sesizări, Comisia de disciplină a desfăşurat procedura de audiere a reclamantului-intimat, conform HG nr. 1210/2003.
S-a mai arătat că în sarcina reclamantului-intimat s-a reţinut că a semnat un număr de 11 contracte de achiziţii publice, fără ca societăţile cărora li s-au atribuit respectivele contracte, să fi constituit garanţia de bună execuţie a lucrării, fiind, astfel, încălcate prevederile art. 50 din HG nr. 461/2001.
Recurentul-pârât a mai susţinut că în baza probelor administrate, a cercetării administrative efectuate privitor la faptele sesizate, comisia de disciplină a considerat că vinovăţia pentru toate neregulile constatate aparţine reclamantului, astfel că în conformitate cu prevederile art. 65 şi 66 din Legea nr. 188/1999 şi ale art. 32 şi 33 din HG nr. 1210/2003, s-a propus aplicarea sancţiunii, constând în diminuarea drepturilor salariale cu 20%, pe o perioadă de 3 luni, sancţiune aplicată cu respectarea dispoziţiilor art. 35 alin. (6) din HG nr. 1210/2003.
Recursul este nefondat.
Examinând cauza, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu prevederile legale incidente, incluzând art. 3041 C. proc. civ., ca şi prin prisma criticilor recurentei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică şi urmează a fi menţinută, pentru următoarele consideraţiuni.
Ordinul nr. 304 din 25 noiembrie 2004, privind sancţionarea reclamantului-intimat, emis de ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, este în mod neechivoc, astfel cum rezultă din preambulul său, întemeiat şi pe prevederile HG nr. 1210/2003, recurentul însuşi menţionând, de altfel, că s-au respectat prevederile art. 35 din cuprinsul acestui act normativ în aplicarea sancţiunii menţionate, constând în diminuarea drepturilor salariale ale reclamantului-intimat, în cuantumul sus arătat.
După cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, Ordinul nr. 304 din 25 noiembrie 2004 a fost emis cu încălcarea legii, respectiv a prevederilor art. 35 alin. (2) din HG nr. 1210/2003. Conform acestui text de lege, sub sancţiunea nulităţii absolute, actul administrativ de sancţionare trebuie să cuprindă obligatoriu, descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de disciplină, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcţionarul public în timpul cercetării disciplinare, temeiul legal în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică, termenul în care aceasta poate fi contestată şi în fine, instanţa competentă la care poate fi contestată sancţiunea.
Din examinarea ordinului atacat, este evident că aceste prevederi legale, prevăzute sub sancţiunea nulităţii, nu se regăsesc, unele deloc, iar altele menţionate într-o formă atipică, indirectă, respectiv prin referire la raportul comisiei, de asemenea menţionat în preambulul ordinului, fiind, astfel, juste aprecierile instanţei de fond.
Aşa fiind, Înalta Curte apreciază că toate criticile formulate de recurentul-pârât sunt neîntemeiate, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., recursul de faţă va fi respins ca nefondat, cu consecinţa menţinerii hotărârii legale pronunţate de instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împotriva sentinţei civile nr. 111 din 9 august 2005, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5332/2005. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5337/2005. Contencios. Refuz răspuns la... → |
|---|
