ICCJ. Decizia nr. 5350/2005. Contencios
| Comentarii |
|
La data de 27 aprilie 2005, P.I. a chemat în judecată Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Botoșani, solicitând anularea deciziei nr. 22 din 19 februarie 2005, emisă de prima pârâtă, precum și a deciziei nr. 54 din 10 noiembrie 2004, emisă de pârâtul secund, ca nelegale.
De asemenea, reclamantul a cerut obligarea celor două autorități publice pârâte să-i soluționeze favorabil cererea de primire în profesia de avocat (în cadrul Baroului Botoșani), cu scutire de examen.
Prin sentința civilă nr. 235 din 6 iulie 2005, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul P.I.
Prin cererea înregistrată la data de 4 noiembrie 2005, acesta a învederat, însă, că renunță la judecata căii de atac.
Având în vedere această împrejurare și dispozițiile art. 246 alin. (1) și (2) C. proc. civ., s-a luat act de renunțarea reclamantului P.I., la judecata recursului.
în conformitate cu dispozițiile art. 246 alin. (3) din același cod, recurentul a fost obligat să plătească intimaților-pârâți, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Botoșani, suma de 150 RON, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial în recurs.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5342/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5353/2005. Contencios → |
|---|
