ICCJ. Decizia nr. 5363/2005. Contencios. Anularea rezultatului examenului de atestare pe post. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5363/2005
Dosar nr. 583/2004
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galaţi, la 17 decembrie 2003, G.E. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 163 din 3 noiembrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, solicitând casarea hotărârii atacate şi anularea procesului-verbal nr. 135748 din 13 noiembrie 2000, a procesului-verbal nr. 135903 din 4 decembrie 2000 şi reţinerea că este admisă la examen.
În motivarea recursului, petenta a susţinut că în mod ilegal la atestatul susţinut de ea în 13 noiembrie 2000, reprezentantul Agenţiei Naţionale a funcţionarilor publici nu a fost prezent, ceea ce a determinat acordarea unor note foarte mici de către preşedintele comisiei care avea numai atribuţia de supraveghere a modului în care se desfăşura examenul.
A mai susţinut petenta că a contestat rezultatul examenului şi în loc de a se soluţiona contestaţia, a fost convocată din nou la o examinare, după 10 zile, conform adresei nr. 135893 din 30 noiembrie 2000.
Recurenta a mai precizat că nu s-a consemnat de secretara comisiei, întrebările şi răspunsurile sale la interviu, precum şi faptul că în locul d-nei A.C., ca reprezentată a Prefecturii Vrancea, a fost trecut dl. E.C., ca membru în comisie. Aşa fiind, recurenta a susţinut că asupra sa s-au comis abuzuri şi că nu este de acord nici cu motivarea hotărârii atacate, întrucât nu s-a sesizat că nota 8 de pe lucrarea scrisă, a fost acordată după contestaţie şi nici cu faptul că instanţa de judecată nu a reţinut anularea concursului, pentru că nu a fost trecută nota dispusă de B.D., membru al comisiei de examinare.
Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că la 3 noiembrie 2003, Curtea de Apel Galaţi a pronunţat sentinţa nr. 163 din 3 noiembrie 2003, prin care s-a respins, ca nefondată, acţiunea recurentei-reclamante G.E., în contradictoriu cu Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă Bucureşti şi pârâtul Consiliul Judeţean Vrancea (ca succesor al pârâtei Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă Bucureşti).
S-a reţinut de instanţa de fond că prin acţiunea înregistrată sub nr. 68/2001, reclamanta G.E. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă Bucureşti, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să anuleze rezultatul examenului de atestare pe post pentru funcţia de contabil-şef şi să se constate că a reuşit la acest examen organizat de către pârâtă, în temeiul HG nr. 452/2000.
Prin sentinţa nr. 55 din 26 martie 2001, Curtea de Apel Galaţi a respins acţiunea reclamantei pentru neîndeplinirea procedurii prealabile. Prin Decizia nr. 543 din 11 februarie 2003, s-a admis recursul, s-a casat sentinţa nr. 55/2001, a Curţii de Apel Galaţi, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare.
Rejudecând cauza, Curtea de Apel Galaţi a reţinut că potrivit art. 6 din HG nr. 452/2000, din comisia de atestare a conducătorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor sau ale altor organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale vor face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, numit din oficiu prin ordin.
În cauză, a reţinut instanţa de fond, prin Ordinul din 9 noiembrie 2000, din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost desemnat să facă parte din comisie, numitul B.D. S-a emis, de asemenea, Decizia nr. 38 din 8 septembrie 2000, de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei - Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, privind numele celorlalţi membri ai comisiei.
Instanţa de fond a reţinut că art. 13 din HG nr. 452/2000 este respectat, atât cu referire la procesul-verbal nr. 135748 din 3 noiembrie 2000, cât şi de procesul-verbal din 4 decembrie 2000, iar procesul-verbal din 13 noiembrie 2000 este întocmit în condiţiile legii, până la înscrierea în fals.
Din analiza actelor cauzei, în raport cu motivele de recurs formulate şi sentinţa atacată în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, astfel încât recursul declarat va fi respins.
În condiţiile Legii nr. 188/1999, OG nr. 82/2000 şi HG nr. 452/2000, s-a organizat examenul de atestare pe post a funcţionarilor care ocupau funcţii publice de conducere în cadrul Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă. La lucrarea scrisă, recurenta-reclamantă a fost notată potrivit procesului-verbal nr. 1357481 din 13 noiembrie 2000, cu nota finală 6,35, calculată prin media pe fiecare probă, notă ce a fost sub baremul minim 7, stabilit potrivit art. 12 pct. 2 din HG nr. 452/2000.
Comunicarea acestui rezultat s-a făcut cu adresa O.J.C.A. Vrancea nr. 1249 din 17 noiembrie 2000, conform art. 12 pct. 3.
La 20 noiembrie 2000, recurenta-reclamantă a depus la intimata-pârâtă Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă, contestaţie, nefiind de acord cu rezultatul obţinut la examenul de atestare.
În vederea soluţionării contestaţiei, a reanalizării lucrării scrise, contestatoarea a fost convocată la susţinerea atestatului pe postul funcţiei publice (proba orală neputându-se face pe acelaşi bilet extras cu nr. 4).
Întrucât recurenta-reclamantă a refuzat să răspundă la întrebările puse de membrii comisiei, mai puţin întrebările puse de reprezentantul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, la care, însă, a răspuns insuficient, Comisia a hotărât menţinerea notelor de la primul examen, deci recurenta nu a promovat examenul de atestare.
Recurenta consideră că a fost vătămată la acest examen, invocând susţineri care, însă, nu se verifică din actele cauzei, aşa cum a stabilit instanţa de fond.
Este relevantă cererea recurentei privind contestaţia formulată împotriva notării la lucrarea scrisă pe care a apreciat-o personal, ca foarte bună, dar a considerat că este victima unor răfuieli politice, situaţie ce nu are corespondent în probele cauzei.
Mai mult, din cuprinsul acestei contestaţii, rezultă chiar că recurenta-reclamantă a ales să facă propriile reguli privind desfăşurarea reexaminării.
Sub acest aspect, a confirmat susţinerea intimatei, că nu a vrut să răspundă decât la întrebările reprezentantului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi doar în măsura în care a considerat ea, „din politeţe", cum a precizat petenta în cerere.
Deci, pe de o parte, recurenta a confirmat prezenta reprezentantului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în comisia de examinare, iar pe de altă parte a confirmat şi faptul că şi-a asumat riscul ca prin nerăspunderea la întrebările puse, să se menţină notarea iniţială, care era sub baremul de promovare a examenului.
Este de observat că recurenta-reclamantă a formulat şi plângere penală împotriva preşedintelui comisiei de reexaminare, G.L. şi a secretarei comisiei, S.E., invocând aceleaşi motive, ca şi în cauza de faţă, cerând în finalul petiţiei chiar reexaminarea lucrării scrise.
Prin rezoluţia nr. 603/2005, Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de persoanele reclamate, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Plângerea formulată de G.E. împotriva acestei rezoluţii, conform art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă de Judecătoria Focşani, prin sentinţa nr. 2305 din 5 august 2005, soluţie menţinută şi de Tribunalul Vrancea, prin Decizia penală nr. 494 din 30 septembrie 2005.
Deci, în 13 noiembrie 2000, aşa cum rezultă din procesul-verbal, B.D., reprezentantul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost prezent în comisia de examinare, iar pe 4 decembrie 2000, acesta a fost, de asemenea, prezent. Din cuprinsul acestui proces-verbal rezultă şi întrebările şi răspunsurile recurentei la 2, din cele 3 întrebări puse de reprezentantul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, B.D. şi la care petenta a optat să răspundă.
Există, de asemenea, menţiunea în acest act că petenta a refuzat să răspundă la celelalte întrebări ale celorlalţi membri ai comisiei de examinare.
Şi compunerea comisiei de examinare a fost întocmită corect, aşa cum rezultă din Decizia nr. 38 din 8 septembrie 2000, emisă de Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă.
Aşa fiind, constatându-se că recursul declarat este neîntemeiat, hotărârea atacată fiind legală şi temeinică, recursul va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G.E. împotriva sentinţei civile nr. 163 din 3 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5362/2005. Contencios. Anulare Hotărâre de... | ICCJ. Decizia nr. 5364/2005. Contencios → |
|---|
