ICCJ. Decizia nr. 5480/2005. Contencios. Anulare act administrativ, funcţionar public. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5480/2005
Dosar nr. 1756/2005
Şedinţa publică din 16 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, la 21 decembrie 2004, reclamantul T.S. a solicitat anularea Ordinului nr. 1519 din 29 noiembrie 2004, emis de pârâta Autoritatea Naţională a Vămilor şi reîncadrarea lui pe funcţia pe care a deţinut-o anterior emiterii acestuia.
Prin sentinţa nr. 138/A-PI din 28 aprilie 2005, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea reclamantului T.S.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reîncadrarea făcută cu respectarea prevederilor Legii nr. 161/2003, este prima reîncadrare, respectiv cea făcută în baza deciziilor emise până la 15 iulie 2003, termen limită prevăzut de art. XVI lit. c) din Legea nr. 161/2003. S-a mai reţinut că nu au fost încălcate nici principiile stabilităţii în exercitarea funcţiei publice şi cel al desfăşurării muncii în condiţii de eficienţă şi eficacitate, în speţă revenindu-se la decizii nule în executarea unor hotărâri judecătoreşti irevocabile, tocmai pentru respectarea acestor principii.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs, T.S., care a motivat că instanţa de fond a apreciat în mod greşit faptul că prima sa reîncadrare pe postul de inspector principal a fost corectă şi a motivat că aceasta a fost rectificată ca urmare a unei înţelegeri intervenite între sindicat şi autoritatea publică, fără respectarea criteriului profesional şi a punctajului.
Recursul este nefondat.
Se reţine că prin Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Direcţia Generală a Vămilor a fost obligată ca până la data de 15 iulie 2003, să efectueze reîncadrarea funcţionarilor publici din sistemul vamal, pe noile funcţii publice stabilite prin acest act normativ.
În vederea punerii în aplicare a acestui act normativ, Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a emis Ordinul nr. 218/2003.
Autoritatea Naţională a Vămilor a respectat obligaţia prevăzută de lege, funcţionarii publici din cadrul autorităţii vamale fiind reîncadraţi în funcţiile publice prevăzute de Legea nr. 188/1999, modificată şi completată. În acest sens au fost emise de Directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor, deciziile nr. 1155 - nr. 1163 din 15 iulie 2003.
În urma verificării modului de aplicare a legislaţiei privind reîncadrarea funcţionarilor publici din sistemul vamal, reprezentantul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a încheiat nota de constatare nr. 43.254 din 25 iulie 2003, prin care s-a dispus reanalizarea tuturor reîncadrărilor funcţionarilor publici efectuate până la termenul legal prevăzut, respectiv 15 iulie 2003 şi revocarea tuturor actelor administrative de reîncadrare a funcţionarilor publici adoptate până la data de 25 iulie 2003 (adică a deciziilor Directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor nr. 1155 - nr. 1163 din 15 iulie 2003).
În baza dispoziţiilor imperative cuprinse în nota Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor a emis Decizia nr. 1.264 din 14 august 2003, prin care au fost revocate deciziile nr. 1155 - nr. 1163 din 15 iulie 2003, legal emise de Directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor. În acelaşi temei s-a efectuat o nouă reîncadrare, fără a se mai ţine cont de criteriile stabilite prin instrucţiuni (au fost emise deciziile nr. 1265 din 14 august 2003 şi nr. 1266 din 14 august 2003 prin care, începând cu data de 15 iulie 2003, funcţionarii publici din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor, al Direcţiei Regionale Vamale Interjudeţene şi al birourilor vamale sunt reîncadraţi în funcţiile publice de conducere şi execuţie).
Contrar susţinerilor cuprinse în recurs (potrivit cărora o sentinţă care nu este irevocabilă, nu poate constitui temei pentru modificarea reîncadrării tuturor funcţionarilor publici din sistemul vamal), se reţine că la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de fond, prin care s-a admis acţiunea Sindicatului Naţional R., Autoritatea Naţională a Vămilor avea obligaţia puterii acesteia în executare (hotărârea judecătorească pronunţată de instanţa de fond într-o cauză calificată ca fiind un litigiu de muncă, este executorie).
În cauzele aflate pe rolul instanţelor de contencios administrativ care au avut ca obiect anularea notei de constatare a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi a deciziilor de reîncadrare emise în baza acesteia, au avut calitatea de parte atât Autoritatea Naţională a Vămilor, cât şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici; hotărârile rămase definitive şi irevocabile prin deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost pronunţate în sensul arătat mai sus şi avut în vedere la întocmirea notei Serviciului Juridic din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor nr. 62282 din 25 octombrie 2004 (adică anularea notei Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi a deciziilor de reîncadrare emise în baza acesteia, motivată de faptul că prima reîncadrare este singura care s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 161/2003).
Aşadar, contrar susţinerilor din acţiune, aceste cauze nu au fost similare cu cea în care s-a pronunţat sentinţa menţionată în preambulul ordinului de revocare contestat în prezenta cauză. Dosarul în care s-a pronunţat această sentinţă, nu a avut ca obiect anularea actelor administrative de reîncadrare emise în baza notei Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, ci obligarea Autorităţii Naţionale a Vămilor la operarea în carnetele de muncă, a gradelor profesionale stabilite prin primele decizii de reîncadrare, motivată de faptul că instanţele de contencios administrativ au decis irevocabil nelegalitatea celei de-a doua reîncadrări.
Prin ordinul contestat s-au revocat deciziile Directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor, emise cu privire la reîncadrarea funcţionarilor publici după data de 15 iulie 2003. Ca o consecinţă a revocării, în cuprinsul ordinului se menţionează ca reîncadrarea funcţionarilor publici din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor va fi cea prevăzută în deciziile emise până la data de 15 iulie 2003, inclusiv.
Dispoziţiile ordinului se aplică retroactiv, începând cu data de 15 iulie 2003 (data emiterii primelor decizii de reîncadrare). De la data de 1 ianuarie 2005 se aplică dispoziţiile OUG nr. 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, care la art. 6 prevede o altă încadrare în grade profesionale.
Din moment ce Ordinul Autorităţii Naţionale a Vămilor nr. 1519 din 29 noiembrie 2004, a fost emis în vederea aplicării sentinţei civile nr. 4923 din 15 noiembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a litigii de muncă şi conflicte de muncă, în dosarul nr. 5579/LM/2004, (sentinţa care în prezent este irevocabilă), anularea acesteia ar avea ca şi consecinţă, nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti.
Prin acţiunea formulată se face o gravă confuzie între termenul de „abrogare" şi cel de „revocare".
Potrivit Legii nr. 24/2000, republicată, abrogarea, este un eveniment legislativ care intervine după intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenţei acestuia, şi se dispune tot printr-un act normativ, în cazul în care prevederile cuprinse într-un act normativ sunt contrare unei noi reglementări.
Revocarea actelor administrative constituie dreptul organului administraţiei publice centrale de a-şi revoca un act administrativ pe care el l-a adoptat ori emis. Având în vedere că actele administrative sunt destinate prin însăşi natura lor să asigure şi să înlesnească aplicarea legilor, rezultă că actul administrativ trebuie să fie revocabil prin însăşi natura sa, pentru că împrejurările de fapt l-ar face altfel, mai curând sau mai târziu neaplicabil.
Revocarea actelor administrative apare în acele cazuri în care organul, care l-a adoptat ori emis, constată că actul respectiv este ilegal sau nu mai este oportun, adică a fost emis cu nerespectarea prevederilor legii. Actele administrative pot fi revocate din oficiu, de care organul administraţiei publice, iar efectele juridice ale revocării constau în aceea că, din momentul revocării actului administrativ, nu mai produce efectele juridice pentru care a fost adoptat sau emis.
Faţă de considerentele mai sus expuse, recursul declarat se vădeşte nefondat şi urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menţinându-se sentinţa criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.S. împotriva sentinţei civile nr. 138/A-PI din 28 aprilie 2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5476/2005. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5481/2005. Contencios. Anulare decizie emisă... → |
|---|
