ICCJ. Decizia nr. 5490/2005. Contencios. Anulare act administrativ, funcţionar public. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5490/2005
Dosar nr. 2717/2005
Şedinţa publică din 16 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 23 martie 2005, reclamantul N.A. a chemat în judecată Autoritatea Naţională a Vămilor, Direcţia Regională Vamală Arad şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, solicitând anularea Ordinului nr. 70 din 26 ianuarie 2005, a adreselor nr. 2644 din 8 februarie 2005 şi nr. 8468 din 21 februarie 2005 şi a avizului emis de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că, în baza actelor sus-menţionate, a fost retrogradat din funcţia de consilier juridic principal, în cea de consilier juridic asistent, invocându-se prevederile OUG nr. 92/2004.
Reclamantul a arătat că ordinul a fost aplicat retroactiv, de la 1 ianuarie 2005 şi cu aplicarea greşită a actului normativ sus-menţionat şi, de asemenea, măsura a fost dispusă în perioada cât raportul său de serviciu era suspendat legal, reclamantul fiind în concediu medical.
Prin sentinţa civilă nr. 198 din 7 iunie 2005, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea faţă de autorităţile vamale şi a dispus anularea Ordinului nr. 70 din 20 ianuarie 2005 şi a adreselor nr. 8468 din 21 februarie 2005 şi nr. 2644 din 8 februarie 2005 şi obligarea Autorităţii Naţionale a Vămilor să-l reîncadreze pe reclamant în funcţia publică de consilier juridic principal, cu acordarea drepturilor salariale cuvenite acestei funcţii şi plata diferenţei dintre salariul cuvenit acestei funcţii şi cel acordat potrivit ordinului contestat.
Prin aceeaşi sentinţă, s-a respins acţiunea faţă de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că ordinul contestat fiind emis la 26 ianuarie 2005, a fost aplicat de la 1 ianuarie 2005, retroactiv, fiind, astfel, nul. Prin aplicarea acestui ordin s-a dispus retrogradarea reclamantului, care fusese reîncadrat în baza sentinţei civile nr. 4923/2004, a Tribunalului Bucureşti, justificându-se şi acordarea drepturilor salariale cuvenite funcţiei şi gradului profesional de consilier juridic principal.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Autoritatea Naţională a Vămilor, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a susţinut că ordinul atacat a fost emis în aplicarea OUG nr. 92/2004, prin care s-a reglementat o nouă reîncadrare pentru toţi funcţionarii publici salarizaţi conform OUG nr. 82/2004.
Astfel, reîncadrarea şi salarizarea reclamantului s-a realizat corect, conform prevederilor art. 6, 7 şi 37 din OUG nr. 92/2004, nemaifiind valabilă vechea reîncadrare stabilită prin Ordinul nr. 1361/2004, întrucât au fost abrogate dispoziţiile contrare cuprinse în Legea nr. 161/2003.
Referitor la retroactivitatea Ordinului nr. 70/2005, pârâta a arătat că procedura de emitere a actului s-a prelungit pentru obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, însă s-a aplicat de la 1 ianuarie 2005, faţă de dispoziţiile imperative ale OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale ale funcţionarilor publici pentru anul 2005.
De asemenea, pârâtele au susţinut legalitatea ordinului, chiar şi în raport cu împrejurarea că raporturile de muncă ale reclamantului, aflat în concediu medical, erau suspendate, art. 6-8 din OUG nr. 92/2004 fiind aplicabile şi în această situaţie.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate şi cu prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune casarea sentinţei şi respingerea acţiuni.
Astfel, în baza Ordinului nr. 70 din 26 ianuarie 2005, pârâta a dispus reîncadrarea reclamantului în funcţia publică de execuţie consilier juridic gradul asistent, clasa I, treapta I, cu salariul corespunzător, cu începere de la 1 ianuarie 2005, invocându-se prevederile OUG nr. 92/2004 şi avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Actul normativ sus-menţionat, aprobat prin Legea nr. 76/2005, prevede expres în art. 6 reîncadrarea funcţionarilor publici, în funcţie de clasa de salarizare stabilită potrivit OUG nr. 82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice.
Reclamantul a fost salarizat conform OUG nr. 82/2004, în categoria A, clasa III gradul 1, pentru care trebuia să fie reîncadrat în gradul profesional asistent treapta 1 de salarizare, ceea ce s-a şi întâmplat prin Ordinul nr. 70/2005.
Aşadar, ordinul emis, chiar dacă are ca efect trecerea reclamantului din funcţia de consilier juridic principal, în aceea de asistent, ce apare ca retrogradare, este în perfectă concordanţă cu dispoziţiile actului normativ în executarea căruia a fost întocmit.
În consecinţă, Curtea reţine că actul administrativ atacat respectă prevederile art. 6 din OUG nr. 92/2004, aprobate fără modificări prin Legea nr. 76/2005, dispoziţii legale care au fost, de altfel, examinate de Curtea Constituţională care a stabilit că nu sunt contrare prevederilor constituţionale şi a respins prin mai multe decizii, excepţia de neconstituţionalitate invocată.
Nu este întemeiată nici susţinerea privind încălcarea principiilor neretroactivităţii legii şi al stabilităţii în funcţia publică. Actul administrativ contestat emis la 26 ianuarie 2005, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2005, nu poate fi interpretat că dispune pentru trecut, indicarea datei fiind conformă dispoziţiilor OUG nr. 92/2004 ce reglementează drepturile salariale ale funcţionarilor publici pentru anul 2005.
Referitor la împrejurarea că raporturile de serviciu ale reclamantului, aflat în concediu medical, erau suspendate, ordinul respectă prevederile art. 36 din OUG nr. 92/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 76/2004, potrivit cărora funcţionarii publici aflaţi în situaţia descrisă mai sus, care îşi reiau activitatea după 1 ianuarie 2005, vor beneficia de salariile de bază stabilite potrivit ordonanţei, pentru funcţia publică în care au fost reîncadraţi în condiţiile art. 6-8.
În consecinţă, criticile formulate de pârâte fiind întemeiate, Curtea admiţând recursul, va respinge acţiunea, Ordinul nr. 70/2005 fiind emis în conformitate cu dispoziţiile imperative ale OUG nr. 92/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Autoritatea Naţională a Vămilor şi de Direcţia Regională Vamală Arad, împotriva sentinţei civile nr. 198 din 7 iunie 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea formulată de N.A.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 5489/2005. Contencios. Recurs împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 5493/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|