ICCJ. Decizia nr. 5603/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5603/2005
Dosar nr. 2550/2005
Şedinţa publică din 23 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul T.T. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Bihor, solicitând instanţei ca, în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 10420 din 15 octombrie 2004 şi recunoaşterea în favoarea lui, a calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că mama lui a fost refugiată , aşa cum rezultă din indexul refugiaţilor întocmit la 10 octombrie 1942, iar el s-a născut la 22 februarie 1941, în Bratca, astfel că nu putea fi refugiat anterior acestei date.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 206/CA/2005 - PI din 20 iunie 2005, a respins acţiunea formulată de reclamant, reţinând că acesta nu s-a refugiat din localitatea de domiciliu, întrucât prezintă probe controversate în raport cu situaţia de fapt.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, T.T.
Recurentul a susţinut, în esenţă, că din extrasul nr. C/1298 din 12 septembrie 2004, eliberat de Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale, dar care nu a fost luat în considerare de către instanţa de fond, rezultă că mama sa, T.M., figurează înscrisă în „indexul cu evidenţa refugiaţilor români din Ungaria" a Prefecturii judeţului Bihor, cu fişa de evidenţă nr. 9816, întocmit la 10 octombrie 1942. A mai susţinut şi că nu cunoaşte exact data plecării şi aceea a sosirii din refugiu, dar aceasta nu poate conduce la concluzia că nu ar fi fost refugiat, de vreme ce din toate probele rezultă acest fapt.
Recursul este fondat şi urmează să fie admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile OG nr. 105/1999, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
Prin HG nr. 127/2002, dată în aplicarea OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, s-a prevăzut că noţiunea de strămutat o include şi pe aceea de refugiat.
Dovada încadrării în situaţiile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, se poate face, potrivit art. 4 din HG nr. 127/2002, cu acte oficiale eliberate de organele competente sau, în lipsa actelor oficiale, prin declaraţie de martori.
În cauză, din extrasul nr. C/1298 din 21 septembrie 2004, emis de Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale, rezultă că în fişa nr. 9816 figurează T.M., mama reclamantului, refugiată din Ungaria, în perioada 1940 - 1944.
De asemenea, din declaraţiile martorilor L.G. şi G.C., rezultă fără echivoc faptul că reclamantul, împreună cu părinţii săi, s-a aflat în refugiu, în perioada octombrie 1940 - martie 1945.
Martorii au subliniat că ştiu acest lucru cu certitudine, întrucât în perioada menţionată s-au aflat şi ei în refugiu, în localitatea Roşia şi Beiuş, dar nu au putut preciza cu exactitate data, situaţie care nu poate conduce, însă, la concluzia că reclamantul nu ar avea calitatea de refugiat.
În consecinţă, constatându-se că reclamantul are calitatea de refugiat din cauza persecuţiilor etnice, recursul urmează a fi admis, a se casa sentinţa atacată şi pe fond, a se admite acţiunea, în sensul anulării hotărârii nr. 10420/2004 şi obligării pârâtei să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de lege, pentru perioada 10 octombrie 1942 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 octombrie 2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de T.T. împotriva sentinţei civile nr. 206/CA/2005 - PI din 20 iunie 2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, admite acţiunea.
Anulează hotărârea nr. 10420 din 15 octombrie 2004, a Casei Judeţene de Pensii Bihor şi obligă pârâta să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 10 octombrie 1942 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 octombrie 2004.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5602/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5604/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
