ICCJ. Decizia nr. 5617/2005. Contencios. Anulare act administrativ, funcţionar public. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5617/2005
Dosar nr. 2771/2005
Şedinţa publică din 23 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul O.Ş. a chemat în judecată Ministerul Economiei şi Comerţului, solicitând instanţei ca, în contradictoriu cu acesta, să dispună anularea Ordinului nr. 149 din 24 februarie 2005, emis de pârât şi obligarea acestuia să-l reintegreze în funcţia de director al Biroului Român de Metrologie Legală şi să-i plătească despăgubiri egale cu drepturile salariale cuvenite până la data reintegrării efective, sumele fiind actualizate în raport cu indicele de inflaţie la data plăţii.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că prin Ordinul nr. 87 din 26 mai 2000 a fost eliberat din funcţia de Director general al Biroului Român de Metrologie Legală, măsură care a fost anulată prin sentinţa civilă nr. 1758/2000, a Curţii de Apel Bucureşti, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului.
A mai arătat că în urma declanşării executării silite a fost emis Ordinul nr. 148/2005 care a fost urmat de Ordinul nr. 149/2005, însă ambele ordine i-au fost comunicate în aceeaşi zi, iar motivarea ordinului atacat nu corespunde realităţii.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 970 din 24 mai 2005, a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de către pârât şi a admis în parte acţiunea formulată de reclamant, dispunând anularea Ordinului nr. 149/2005 al Ministerului Economiei şi Comerţului.
Totodată, a obligat pârâtul să-i plătească reclamantului, despăgubiri egale cu drepturile salariale aferente funcţiei de Director al Biroului Român de Metrologie Legală, începând cu data emiterii ordinului anulat şi până la data reintegrării efective în această funcţie, indexate în raport cu indicele de inflaţie la data plăţii, cu reţinerea şi virarea către buget, a sumelor datorate bugetului statului.
De asemenea, pârâtul a fost obligat să efectueze menţiunile cuvenite în carnetul de muncă al reclamantului şi a respins, ca fără obiect, capătul de cerere privind reintegrarea în funcţie.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârât nu poate fi primită, deoarece între cele două cauze nu există identitate de obiect.
Referitor la fondul cauzei, a reţinut că Ordinul nr. 149/2005 este nelegal, pentru că eliberarea reclamantului din funcţie s-a făcut în afara cadrului prevăzut de art. 84 alin. (4) din Legea nr. 188/1999.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, Ministerul Economiei şi Comerţului.
Recurentul a susţinut, în esenţă, că instanţa a anulat un ordin care îşi încetase aplicabilitatea (nr. 149/2005).
De asemenea, a susţinut că în mod greşit instanţa a dispus obligarea la plata despăgubirilor salariale, deoarece Ordinul nr. 204/2005, de numire a reclamantului în funcţia de director general al Biroului Român de Metrologie Legală a avut la bază sentinţa civilă nr. 1758/2000 care deja obliga Ministerul Economiei şi Comerţului să facă acest lucru.
Referitor la cererea privind efectuarea menţiunilor cuvenite în cartea de muncă a reclamantului, s-a susţinut că instanţa nu precizează data la care trebuie făcute aceste menţiuni.
Recursul este nefondat.
Într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va dispune eliberarea din funcţia publică prin act administrativ, pentru motive neimputabile funcţionarului public, în următoarele cazuri:
a) autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea ori a fost mutată în altă localitate, iar funcţionarul nu este de acord să o urmeze;
b) autoritatea sau instituţia îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării;
c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare a unui funcţionar destituit sau eliberat nelegal;
d) pentru incompetenţă profesională;
e) funcţionarul nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută de art. 50 lit. g);
f) starea sănătăţii fizice sau psihice.
În speţă, eliberarea reclamantului din funcţie s-a făcut în afara cadrului legal prevăzut de art. 84 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, motivarea că acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcţiei de director, nefiind întemeiată.
Nici susţinerea pârâtului, potrivit căreia dispoziţiile Legii nr. 188/1999 s-ar fi aplicat numai dacă reclamantul ar fi fost numit, ci nu reîncadrat, nu poate fi reţinută, întrucât reîncadrarea s-a făcut urmare a unui ordin anterior de eliberare din funcţie, raportului său de serviciu fiindu-i aplicabilă legislaţia funcţionarilor publici.
Faţă de cele ce preced, se constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, dispunând anularea ordinului atacat, obligarea pârâtului la plata de despăgubiri către reclamant şi respingerea, ca rămas fără obiect, a capătului de cerere privind reintegrarea în funcţie, astfel că recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Economiei şi Comerţului împotriva sentinţei civile nr. 970 din 24 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5615/2005. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5621/2005. Contencios.. Contestaţie în anulare → |
|---|
