ICCJ. Decizia nr. 5814/2005. Contencios. Anulare act de control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5814/2005
Dosar nr. 1619/2005
Şedinţa publică din 7 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 12 iulie 2004, reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala P. Gorj, a chemat în judecată Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, solicitând anularea deciziei nr. 171 din 9 iunie 2004 şi a notei de constatare nr. 9684 din 12 noiembrie 2003, prin care s-a stabilit în sarcina sa, obligaţia de plată pentru 45.523.427.383 lei, reprezentând contravaloare accize şi dobânzi, penalităţi şi majorări de întârziere (42.149.718.000 lei) şi contribuţia la bugetul asigurărilor de sănătate (373.709.383 lei).
În motivarea cererii, reclamanta a susţinut că în mod greşit, atât organele de control fiscal, cât şi cele de soluţionare a contestaţiilor nu i-au recunoscut beneficiul aplicării dispoziţiilor OUG nr. 152/2001 şi, respectiv, OUG nr. 15/2004, prin anularea datoriei de 25.134.000.000 lei şi a scutirii de plată pentru diferenţa rămasă.
Prin sentinţa civilă nr. 77 din 25 februarie 2005, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea, a anulat Decizia nr. 171/2004 şi nota de constatare nr. 9684/2003 şi a exonerat reclamanta, de plata sumelor reţinute în sarcina sa.
Instanţa a apreciat ca fiind aplicabile, prevederile actelor normative invocate de reclamantă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Agenţia Naţională de Administrate Fiscală, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj, care a susţinut, în esenţă, că reclamanta şi-a achitat voluntar obligaţiile la bugetul de stat, la 28 noiembrie 2001, situaţie în care nu mai putea beneficia de prevederile OUG nr. 152/2001 şi OUG nr. 15/2004.
Recursul nu este fondat.
Prin nota de constatare nr. 9684 din 12 noiembrie 2003, întocmită de organele de control ale Direcţiei de Control Fiscal Gorj, s-a reţinut în sarcina reclamantei S.N.P. P., sucursala P. Gorj, a datoriei către bugetul de stat, în sumă de 42.149.718 lei, reprezentând accize (25.134.000.000 lei), majorări de întârziere şi dobânzi aferente accizelor (13.999.638.000 lei) şi penalităţi de întârziere aferente accizelor (3.016.080.000 lei), precum şi o datorie la bugetul asigurărilor de sănătate, în sumă de 373.709.383 lei reprezentând contribuţia datorată de angajator, bugetului asigurărilor de sănătate (117.325.813 lei) şi contribuţia datorată de asigurat bugetului, asigurărilor de sănătate (86.999.875 lei), cu majorările, dobânzile şi penalităţile aferente.
Prin intrarea în vigoare a OUG nr. 152/2001, privind unele măsuri pentru redresarea economico-financiară a SC T. SA, în vederea eliminării blocajului financiar generat de lipsa resurselor financiare, s-au anulat debitele acestei societăţi exigibile, la 30 septembrie 2005, faţă de societăţile furnizoare, printre care şi S.N.P. P. SA, căreia îi datora 1.112.314.427.716 lei.
Cum S.N.P. P. SA avea, la rândul său, la 28 noiembrie 2001, o datorie către bugetul de stat, în sumă de 25.134.000.000 lei accize, prin documentul încheiat la 18 decembrie 2005, intitulat „model 2 la normele metodologice" de aplicare a OUG nr. 152/2001, s-a consemnat anularea acestei obligaţii, precum şi a majorărilor dobânzilor şi penalităţilor aferente.
Stingerea acestei datorii este, de altfel, recunoscută de intimata-pârâtă însăşi, prin certificatul de atestare fiscală nr. 6823 din 18 februarie 2005.
În ce priveşte restul obligaţiilor bugetare reţinute în sarcina S.N.P. P. SA şi neachitate până la 1 aprilie 2004, de reţinut că potrivit art. 1 alin. (1) - (3) din OUG nr. 15/2004, s-a aprobat scutirea de plata obligaţiilor fiscale restante reprezentând impozite, taxe, contribuţii, precum şi a dobânzilor, penalităţilor şi majorărilor aferente.
Susţinerea recurentei, potrivit căreia reclamanta-intimată nu ar beneficia de dispoziţiile actului normativ menţionat, sunt vădit nefondate, ordonanţa fiind emisă exclusiv în favoarea S.N.P. P. SA.
De altfel, stingerea acestor obligaţii este confirmată prin acelaşi document de atestare fiscală emis de recurentă la 18 februarie 2005.
Astfel fiind, urmează a se reţine, ca legală şi temeinică, soluţia pronunţată de Curtea de Apel Craiova şi în consecinţă, în raport cu dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., urmează a se respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj, în numele şi pentru Statul român, reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, împotriva sentinţei nr. 77 din 25 februarie 2005, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5813/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5815/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
