ICCJ. Decizia nr. 5905/2005. Contencios

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, la data de 10 mai 2005, reclamantul P.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Maramureș, anularea deciziei de revizuire nr. 2040 din 31 martie 2005, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile ce i se cuvin potrivit Legii nr. 309/2002, începând cu 27 august 2002, data depunerii cererii.

în susținerea acțiunii, reclamantul a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care decizia contestată, acte de stare civilă și certificatul nr. 58033/2005, emis de Ministerul de Interne - Arhivele Naționale, arătând că în perioada 9 iunie 1952 - 19 februarie 1955 a satisfăcut stagiul militar în detașamentele de muncă.

Prin sentința civilă nr. 403 din 13 iunie 2005, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea, ca rămasă fără obiect, reținând că reclamantului nu i-au fost lezat drepturile recunoscute de lege, atâta vreme, cât, prin decizia de revizuire contestată, pârâta i-a acordat drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada solicitată.

împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul P.G., susținând că este netemeinică și nelegală, întrucât ar fi trebuit ca drepturile să-i fie acordate, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 309/2002, începând cu data de 1 septembrie 2002, aceasta fiind luna următoare celei în care a depus cererea.

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea a constatat că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit prevederilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., "în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății".

Cum, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul contestă decizia pârâtei, exclusiv sub aspectul datei începând de la care i-au fost acordate drepturile legale, instanța de fond, nepronunțându-se cu privire la acest aspect, nu s-a pronunțat asupra pretenției deduse judecății.

Așa fiind, întrucât instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, recursul a fost admis, sentința atacată a fost casată și, în temeiul art. 313 teza I C. proc. civ., a fost trimisă cauza, la aceiași instanță, spre rejudecare.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5905/2005. Contencios