ICCJ. Decizia nr. 990/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 990/2005
Dosar nr. 7222/2004
Şedinţa publică din 17 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 123 din 5 mai 2004, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată potrivit procedurii contenciosului administrativ, de reclamantul Ş.D., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani. A dispus modificarea hotărârii nr. 1067 din 7 noiembrie 2003, emisă de pârâtă, în sensul constatării că reclamantul beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000, pentru perioada 1 aprilie 1944 - 9 octombrie 1944.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că din probatoriul administrat, rezultă că reclamantul a fost obligat să se refugieze în perioada 1 aprilie 1944 - 9 octombrie 1944, din localitatea Tulbureni, judeţul Botoşani, în localitatea Deduleşti, judeţul Argeş.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, criticând-o pentru nelegalitate, susţinând în esenţă că instanţa a încălcat dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 189/2000 şi art. 2 din Normele de aplicare a OG nr. 105/1999, aprobată prin HG nr. 127/2002, întrucât evacuarea reclamantului, din judeţul Botoşani, în judeţul Argeş, a avut loc ca urmare a înaintării frontului sovietic, cu scopul protejării populaţiei, iar nu al persecutării acesteia. Recurenta a menţionat că, în cauză nu se poate pune problema persecuţiilor pe care autorităţile române le-ar fi aplicat unor minorităţi etnice, întrucât reclamantul nu aparţine unei minorităţi etnice, ci este de naţionalitate română.
Recursul este fondat.
Din probele administrate în cauză, rezultă că într-adevăr, tatăl reclamantului, care era preot, a fost evacuat împreună cu familia sa, din satul Tulbureni, judeţul Botoşani, în satul Deduleşti, judeţul Argeş, ca urmare a evenimentelor legate de intrarea şi înaintarea trupelor sovietice pe teritoriul României, în cel de al doilea război mondial.
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această ordonanţă, persoana, cetăţean român, care, în perioada arătată a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Or în cauză este stabilit că reclamantul (împreună cu familia sa), a fost nevoit să se refugieze din localitatea de domiciliu, ca urmare a unor evenimente de război: intrarea şi înaintarea pe teritoriul României, a trupelor sovietice, în cadrul operaţiunilor militare din a doua parte a celui de al doilea război mondial.
De altfel, chiar reclamantul în acţiunea sa, menţionează că măsura evacuării a fost luată de Poliţie şi Jandarmerie, cu scop preventiv, nordul Moldovei situându-se în zona frontului şi „nu poate fi confundată cu motivul etnic al refugiului, care nici nu l-am cerut".
Este de necontestat că şi persoanele care s-au refugiat din localităţile de domiciliu, ca urmare a unor evenimente de război, au avut de suferit consecinţele nefavorabile ale situaţiei de refugiat, dar legiuitorul, prin OG nr. 105/1999, nu a acordat drepturi compensatorii, şi acestei categorii de persoane.
Ca atare, recursul fiind fondat, va fi admis. Se va casa sentinţa atacată şi pe fond, se va respinge acţiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Botoşani împotriva sentinţei nr. 123 din 5 mai 2004, a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 989/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 991/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|