ICCJ. Decizia nr. 1004/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1004/2006
Dosar nr. 3548/2005
nr. 14569/1/2005
Şedinţa publică din 23 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 8 septembrie 2005, la Curtea de Apel Timişoara, reclamanta M.G.D. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Timiş, anularea hotărârii nr. 9667 din 2 august 2005, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 289 din 12 octombrie 2005, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantei, drepturile solicitate.
A obligat, totodată, pârâta la plata cheltuielilor de judecată faţă de reclamantă, în cuantum de 3.500.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta s-a născut în localitatea în care părinţii săi au fost refugiaţi.
În raport cu această situaţie de fapt, în baza dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, coroborate cu prevederile art. 100 C. fam., instanţa a concluzionat că beneficiază de dispoziţiile legii sus menţionate, şi copiii născuţi în timpul refugiului părinţilor.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş, invocând greşita aplicare a dispoziţiilor legii şi susţinând că intimata, care s-a născut la 19 iulie 1943, în localitatea Zerind, judeţul Arad, unde părinţii săi se refugiaseră în anul 1940, nu se afla în situaţia unei persoane care şi-a schimbat domiciliul din cauza persecuţiilor etnice suferite şi, prin urmare, nu îndeplineşte cerinţele legale pentru a fi beneficiară a Legii nr. 189/2000.
S-au invocat, de asemenea, Precizările nr. 3233 din 12 septembrie 2002 şi nr. 3423 din 26 septembrie 2002, ambele emise de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, în sensul recunoaşterii calităţii de beneficiar al legii, numai pentru copiii născuţi în timpul călătoriei spre localitatea de refugiu sau concepuţi înainte sau în timpul strămutării şi, născuţi după strămutarea părinţiilor, într-un interval de maxim 300 de zile, conform Codului familiei.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin acest act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, fiind strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia etnică suferită de cetăţenii români, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi înainte sau în timpul refugiului.
Aşa fiind, instanţa de fond a apreciat în mod judicios ca fiind îndeplinite în cauză cerinţele legii, deoarece, de la data naşterii sale, intimata-reclamantă a suportat consecinţele materiale şi morale, vătămătoare ale refugiului, ca şi părinţii săi, dobândind, astfel, acelaşi statut de refugiat.
Curtea va respinge, de asemenea, apărările recurentei privind interpretarea dată dispoziţiilor art. 1 din lege, prin precizările menţionate mai sus, întrucât cele două acte administrative, prin natura lor juridică, nu pot avea drept consecinţă, modificarea sau completarea legii în baza căreia au fost emise.
Faţă de considerentele expuse şi constatând că, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr. 289 din 12 octombrie 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1002/2006. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 1005/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
