ICCJ. Decizia nr. 1032/2006. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1032/2006
Dosar nr. 3558/2005
nr. 14608/1/20005
Şedinţa publică din 28 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 834 din 22 aprilie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul I.G. împotriva deciziei nr. 1061 din 13 decembrie 2004, a aceleiaşi instanţe.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a reţinut aspectele ce vor fi arătate în continuare.
Tribunalul Călăraşi, prin sentinţa civilă nr. 358 din 28 februarie 2003, a respins acţiunea formulată de reclamantul I.G., în contradictoriu cu Comisia Judeţeană Călăraşi pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, Comisia Locală Borcea pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, Prefectul judeţului Călăraşi şi Primăria comunei Borcea, judeţul Călăraşi.
Recursul declarat de reclamant împotriva sentinţei civile a Tribunalului Călăraşi a fost constatat nul, prin Decizia nr. 1016 din 13 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reţinându-se că a fost motivat cu depăşirea termenului prevăzut de art. 301, raportat la art. 303 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.
Împotriva deciziei nr. 1016 din 13 decembrie 2004, reclamantul I.G. a formulat contestaţie în anulare, susţinând că această decizie a fost pronunţată cu încălcarea competenţei materiale, întrucât cauza a fost soluţionată de o instanţă de recurs, iar nu de către o instanţă de fond, în condiţiile în care toate hotărârile judecătoreşti anterioare au fost casate. Totodată, contestatorul a mai susţinut că Decizia respectivă este lovită de nulitate absolută, întrucât instanţa nu s-a pronunţat asupra cererii sale de înscriere în fals, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 29/1990, art. 5 din Codul deontologic al magistraţilor şi art. 129 alin. (5) C. proc. civ.
Constatând că sunt neîntemeiate susţinerile din contestaţia în anulare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a reţinut, prin raportare la dispoziţiile invocate, respectiv art. 317 pct. 2 C. proc. civ., că nu au fost încălcate normele de competenţă prevăzute de Codul de procedură civilă, susţinându-se, în mod greşit, că ar fi fost trimisă cauza, spre rejudecare, de către o instanţă de fond.
Împotriva deciziei nr. 834 din 22 aprilie 2005, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, contestatorul I.G. a formulat recurs, susţinând nelegalitatea acesteia.
Se constată că Decizia civilă nr. 834 din 22 aprilie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi atacată cu recurs, este irevocabilă.
Aşa fiind, recursul declarat de reclamant va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de I.G. împotriva deciziei nr. 834 din 22 aprilie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1031/2006. Contencios. Anulare certificat de... | ICCJ. Decizia nr. 1037/2006. Contencios → |
|---|
