ICCJ. Decizia nr. 1055/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1055/2006
Dosar nr. 3098/2005
nr. 12771/1/2005
Şedinţa publică din 29 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, sub nr. C/3102 din 31 mai 2005, aşa cum a fost precizată, reclamanţii P.I. şi Ş.L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia pentru soluţionarea întâmpinărilor persoanelor propuse pentru expropriere, în vederea realizării investiţiei de interes naţional „Amenajarea hidroenergetică a râului Strei pe Sector Subcetate - Simeria", numită prin HG nr. 968/2004 şi SC H. SA Bucureşti, anularea hotărârii şi procesului-verbal din 12 mai 2005, emise de pârâta Comisia pentru soluţionarea întâmpinărilor şi obligarea comisiei să emită o nouă ofertă a expropriatorului, întemeiată pe pretenţiile şi susţinerile reclamanţilor, respectând principiul - o dreaptă şi prealabilă despăgubire, având în vedere situaţia în intravilan sau extravilan a terenului şi valoarea sa de circulaţie.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că sunt proprietarii terenurilor în suprafaţă de 21.911 mp, situaţi în intravilan şi extravilan - arabil şi fâneţe, teren ce a fost ocupat încă din anul 1990, de către expropriatorul SC H. SA, în mod abuziv şi fără a le acorda vreo despăgubire bănească şi că nu au putut să obţină dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 şi a Legii nr. 1/2000, iar ulterior a fost emisă HG nr. 392/2002, prin care s-a declarat de utilitate publică, lucrarea de interes naţional „Amenajarea hidroenergetică a râului Strei, pe sectorul Subcetate - Simeria", însă pârâtele nu au respectat prevederile Legii nr. 33/1994.
Reclamanţii au mai arătat că hotărârea emisă de Comisie, la data de 12 mai 2005, este nelegală şi netemeinică, întrucât nu este motivată şi nu a analizat actele depuse de expropriator - autoritatea locală şi comisie, aceasta bazându-se pe concluziile Raportului de expertiză tehnică şi oferta expropriatorului, ignorând actele şi întâmpinarea depusă, ignorând şi împrejurarea că timp de 15 ani, reclamanţii au fost păgubiţi, fiind în imposibilitate de a folosi terenul.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 183 din 5 august 2005, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţii P.I. şi Ş.L. împotriva pârâţilor Comisia pentru soluţionarea întâmpinărilor numită prin HG nr. 968/2004 şi SC H. SA Bucureşti. A anulat procesul-verbal şi hotărârea Comisiei din 12 mai 2005, cu privire la cei doi reclamanţi şi a obligat pârâta - Comisia, să emită o nouă hotărâre motivată.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, hotărârea nr. 1253/2005, pronunţată de Comisie, urmare a examinării întâmpinărilor din 12 mai 2005, nu este motivată cu privire la întâmpinarea reclamanţilor, respectiv nu se arată suprafaţa de teren propusă spre expropriere de la reclamanţi,amplasarea acestora în intravilan sau în extravilan, ramul de cultură şi în raport cu aceste elemente, oferta privind valoarea pe metru pătrat făcută de expropriator.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta SC H. SA Bucureşti, prin reprezentanţii legali, solicitându-se casarea sentinţei şi respingerea contestaţiei, cu motivarea că instanţa de fond a acordat ce nu s-a cerut, adică anularea documentaţiei de expropriere, că hotărârea cuprinde motive străine ori contradictorii pricinii şi că prin hotărâre, instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, în sensul că nu a stabilit un alt preţ justificat de către reclamant.
Recurenta a mai învederat că hotărârea este lipsită de temei legal şi a fost pronunţată cu interpretarea exagerată a legii exproprierii, care nu prevede sancţiuni pentru vicii de formă ale documentaţiei şi că eventualele vicii de formă constatate ar fi atras eventual o nulitate relativă şi nu absolută, numai ultima fiind de natură să ducă la anularea procesului-verbal şi a hotărârii prin care s-a acordat oferta de preţ, propusă de expertul evaluator şi aprobată de comisia guvernamentală.
Recursul este nefondat.
Art. 20 din Legea nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, dă posibilitatea expropriatorului, precum şi proprietarilor sau celorlalte persoane titulare ale drepturilor reale asupra imobilului propus pentru expropriere, să conteste hotărârea comisiei constituită potrivit art. 15 din acelaşi act normativ, la curtea de apel în raza căruia se află imobilul, potrivit prevederilor legii contenciosului administrativ.
În cauză, cu privire la propunerile de expropriere, atât reclamanţii, cât şi alte persoane interesate au formulat întâmpinări, care trebuiau să fie soluţionate de comisia instituită prin HG nr. 968/2004, după procedura prevăzută de art. 16 - 18 din Legea nr. 33/1994, printr-o hotărâre motivată, după analizarea documentelor prezentate, ascultarea celor interesaţi, eventuala solicitare de informaţii şi date suplimentare şi după consemnarea ofertei expropriatorului, a pretenţiilor proprietarilor şi ale titularilor altor drepturi reale, precum şi a susţinerilor acestora într-un proces-verbal.
Or, în cazul reclamanţilor, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, hotărârea dată de comisia de soluţionare a întâmpinărilor a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, fiind nemotivată, iar această omisiune justifică dreptul reclamanţilor de a cere şi obţine, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, anularea parţială a Hotărârii din 12 mai 2005 a Comisiei pentru soluţionarea întâmpinărilor persoanelor propuse pentru expropriere în vederea realizării investiţiei de interes naţional „Amenajarea hidroenergetică a râului Strei pe sector Subcetate - Simeria", numită prin HG nr. 968/2004, şi obligarea comisiei menţionate de a emite o nouă hotărâre motivată, în condiţiile legii.
Instanţa de fond nu a acordat ceea ce nu s-a cerut, respectiv anularea documentaţiei de expropriere, aşa cum susţine recurenta, ci s-a pronunţat asupra celor solicitate de reclamanţi, respectiv anularea parţială, în ceea ce îi priveşte pe aceştia, a procesului-verbal şi a hotărârii comisiei de soluţionare a întâmpinărilor din 12 mai 2005.
În aceste condiţii, cum hotărârea atacată a fost pronunţată cu interpretarea corectă a legii exproprierii, fiind, aşadar, legală şi temeinică, se impune respingerea recursului declarat de SC H. SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 183 din 5 august 2005, a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Recurenta va fi obligată, potrivit prevederilor art. 274 C. proc. civ., pe temeiul culpei procesuale, la plata în favoarea intimaţilor P.I. şi S.L., a sumei de 550 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, suportate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC H. SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 183 din 5 august 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurenta la 550 RON cheltuieli de judecată către intimaţii-reclamanţi P.I. şi S.L.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 1054/2006. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 1064/2006. Contencios. Anulare act de control... → |
---|