ICCJ. Decizia nr. 1071/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1071/2006
Dosar nr. 4163/2005
nr. 30773/1/2005
Şedinţa publică din 29 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ, înregistrată la Curtea de Apel Braşov, sub nr. 372/CA/F din 19 septembrie 2005, reclamanta T.O.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna, anularea hotărârii nr. 1614 din 30 august 2005, emisă de pârâtă şi recunoaşterea pentru reclamantă, a calităţii de beneficiară a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.
Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 140/F din 22 noiembrie 2005, a admis acţiunea formulată de reclamanta T.O.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna şi în consecinţă, a anulat hotărârea nr. 1614 din 30 august 2005, emisă de pârâtă. A obligat pârâta, să-i emită reclamantei, o nouă hotărâre, prin care să-i constate acesteia, calitatea de beneficiară a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor băneşti cuvenite, începând cu data de 2 iunie 2005.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că după Dictatul de la Viena din 1940, tatăl reclamantei, cetăţean român de origine maghiară, a prevenit locuitorii de etnie română din Estelnic, judeţul Covasna, asupra unui atac din partea unor etnici maghiari, motiv pentru care tatăl reclamantei, împreună cu familia sa, a fost nevoit să părăsească localitatea Estelnic, judeţul Covasna, stabilindu-se împreună cu familia, în oraşul Sfântu Gheorghe.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna, criticând-o pentru nelegalitate, susţinând, în esenţă, că instanţa a confundat două stări de fapt, respectiv persecuţia etnică, cu persecuţia politică, reclamanta nefăcând dovada că ar fi suferit persecuţii din motive etnice, aşa cum prevede Legea nr. 189/2000.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu motivul de recurs, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
Din declaraţiile martorilor B.A. şi G.R., rezultă că tatăl reclamantei, care era funcţionar la Primăria din Estelnic, raionul Târgu Secuiesc, a intervenit în favoarea cetăţenilor de etnie română, pentru a-i împiedica pe unii maghiari să-i atace pe români şi să le distrugă bunurile şi biserica, astfel cum intenţionau. Aceeaşi martori au arătat că N.A., tatăl reclamantei, împreună cu familia (inclusiv reclamanta, atunci în vârstă de 13 ani) a fost nevoit să fugă noaptea din localitatea Estelnic, pentru a scăpa de furia maghiarilor şi să se refugieze la Târgu Secuiesc, apoi în oraşul Sfântu Gheorghe.
Martorii au precizat şi că toate bunurile şi casa familiei reclamantei au fost distruse, imediat după plecarea în refugiu.
Aşadar, refugiul a fost consecinţa unor persecuţii întemeiate pe motive etnice, iar nu politice, chiar dacă persecuţiile au fost provocate de persoane aparţinând aceleiaşi etnii cu familia reclamantei, iar strămutarea s-a produs într-o altă localitate, decât cea de domiciliu.
În consecinţă, soluţia pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică, iar recursul, nefondat, urmează să fie respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Covasna împotriva Sentinţei nr. 140/F din 22 noiembrie 2005, a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 1069/2006. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 1072/2006. Contencios. Litigiu privind... → |
---|