ICCJ. Decizia nr. 1090/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1090/2006
Dosar nr. 3703/2005
nr. 15186/1/2005
Şedinţa publică din 30 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, la data de 18 august 2005, reclamantul L.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, să se dispună anularea hotărârii nr. 17781 din 15 iunie 2005, prin care i s-a respins cererea privind recunoaşterea calităţii de beneficiar al prevederilor OG nr. 105/1999.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat, în esenţă, că în urma Dictatului de la Viena din 1940 au avut loc persecuţii împotriva etnicilor rromi, astfel că familia sa a fost nevoită să se refugieze din localitatea Cojocna, aflată sub autoritate maghiară, în localitatea Cojocna Nouă (Iuriu de Câmpie, Turda), aflată sub administraţie românească.
Pârâta a respins cererea formulată de recurent, sub motivaţia că acesta nu era născut în momentul refugierii părinţilor.
Prin sentinţa civilă nr. 601 din 3 octombrie 2005, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantului L.I., a anulat hotărârea nr. 17781 din 15 iunie 2005, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantului, statutul de persoană refugiată pentru perioada 7 ianuarie 1945 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 mai 2005.
Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de fond a reţinut că, din probele administrate în cauză, rezultă că reclamantul a făcut pe deplin dovada că s-a născut în localitatea în care părinţii săi s-au refugiat ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate în localitatea de domiciliu, chiar dacă aceasta s-a aflat sub administraţia Statului Român.
Instanţa de fond a concluzionat că de prevederile Legii nr. 189/2000 beneficiază şi copiii minori ai persoanelor refugiate, în înţelesul legii, născuţi în perioada de refugiu a părinţilor, întrucât aceştia au suferit aceleaşi privaţiuni.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta consideră că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă greşită, deoarece reclamantul nu îndeplineşte condiţiile pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind născut ulterior datei la care părinţii săi s-au refugiat din localitatea de domiciliu. Recurenta mai învederează că, în condiţiile date, reclamantul nu şi-a schimbat domiciliul, fiind încadrat în mod eronat în categoria persoanelor refugiate.
Examinându-se sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanţei, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate între 6 septembrie 1940 şi 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii pe motive etnice, printre situaţiile prevăzute de lege fiind şi aceea a strămutării în altă localitate, decât cea de domiciliu [art. 1 lit. c)].
În cauză, reclamantul a făcut pe deplin dovada că s-a născut în timpul refugiului părinţilor din localitatea de domiciliu, Cojocna, judeţul Cluj, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate după aplicarea Dictatului de la Viena din 1940. Martorii ale căror declaraţii se găsesc în dosarul de fond, precum şi înscrisurile depuse, fac dovada acestei împrejurări.
Instanţa nu poate lua în considerare motivul de recurs potrivit căruia reclamantul nu beneficiază de drepturile stabilite prin Legea nr. 189/2000, deoarece s-a născut ulterior datei refugierii părinţilor din localitatea de domiciliu.
Din interpretarea prevederilor OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, rezultă că atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor au fost strămutaţi ori s-au refugiat ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit, astfel, toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Reclamantul, care s-a născut ulterior datei refugierii părinţilor săi din motive etnice, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a îndurat familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Rezultă că instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt şi a interpretat judicios dispoziţiile legale aplicabile, urmând ca recursul declarat în cauză să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 601 din 3 octombrie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1083/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1093/2006. Contencios → |
|---|
