ICCJ. Decizia nr. 1226/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1226/2006
Dosar nr. 3905/2005
nr. 15991/1/2005
Şedinţa publică din 11 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată în data de 15 iunie 2005, la Curtea de Apel Cluj, urmare a declinării competenţei de către Tribunalul Cluj, reclamantul U.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 11.555 din 28 octombrie 2005, emisă de pârâtă, obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de refugiat în perioada 12 septembrie 1944 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu 1 septembrie 2003.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă şi declaraţii autentificate ale unor martori, din care a rezultat că acesta s-a născut în localitatea în care părinţii săi au fost refugiaţi.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii, ca tardivă, pe motiv că hotărârea i-a fost comunicată reclamantului, la 14 noiembrie 2003, conform borderoului anexat, iar acesta a formulat contestaţie, la 15 iunie 2005, după aproximativ 2 ani de zile.
Prin sentinţa civilă nr. 722 din 7 noiembrie 2005, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea, a anulat hotărârea atacată, a dispus recunoaşterea calităţii de refugiat al reclamantului şi a obligat-o pe pârâtă, să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 septembrie 2003.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pe motiv că instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului, fără, însă, a se face dovada că din împrejurări mai presus de natura sa, acesta a fost împiedicat să intre în posesia hotărârii.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, Curtea constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) din OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva hotărârii emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj, persoana interesată poate face contestaţie, la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Instanţa de fond în mod greşit a respins excepţia tardivităţii invocată, constatând că nu există la dosar nici un înscris care să ateste data comunicării hotărârii către contestator, deoarece pârâta a făcut dovada celor susţinute, prin înscrisul intitulat „Borderoul" nr. 62 din 14 noiembrie 2003, din care rezultă că la aceea dată, acestuia, printre alţii, i-a fost comunicată hotărârea atacată.
Or, pentru a ajunge la o soluţie temeinică şi legală, judecătorii trebuie să aibă rol activ, fiind datori, potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală, privind aflarea adevărului pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii.
Din actele dosarului rezultă cu certitudine că acţiunea reclamantului a fost introdusă la data de 15 iunie 2005, cu mult peste termenul prevăzut de art. 7 alin. (4) din OG nr. 105/1999.
Potrivit acestor dispoziţii: „împotriva hotărârii, persoana interesată poate face contestaţie la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii (…)".
În cauză s-a făcut dovada prin înscrisul intitulat „Borderoul" nr. 62 din 14 noiembrie 2003, că la această dată i-a fost comunicată hotărârea reclamantului.
Pentru aceste motive, recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi modificată şi acţiunea reclamantului va fi respinsă ca tardivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 722 din 7 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Modifică sentinţa atacată şi respinge, ca tardivă, acţiunea formulată de reclamantul U.I.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1215/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1231/2006. Contencios. Pretenţii. Recurs → |
|---|
