ICCJ. Decizia nr. 1231/2006. Contencios. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1231/2006
Dosar nr. 3997/2005
nr. 16355/1/2005
Şedinţa publică din 11 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
L.D.I. şi G.N.I. au solicitat ca, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice - Comisia centrală pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 şi cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt, să se dispună modificarea hotărârii nr. 161 din 19 martie 2004, adoptată de prima autoritate publică pârâtă, în sensul acordării dobânzilor legale cuvenite, în cuantumul corespunzător indicelui de inflaţie, cu începere de la pronunţarea hotărâri validate, având nr. 70 din 5 iulie 2000 a Comisiei judeţene Olt pentru aplicarea aceleiaşi legi.
Este vorba, despre dobânzi aferente compensaţiilor băneşti în sumă de 437.067.419 lei, acordate prin această din urmă hotărâre. Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, învestită cu soluţionarea litigiului, ca efect al casării unei hotărârii anterioare pronunţată în cauză de către Tribunalul Olt, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 400 din 6 octombrie 2005, a admis acţiunea.
Pe cale de consecinţă, a obligat Ministerul Finanţelor Publice - Comisia centrală pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 să plătească L.D.I. şi lui G.N.I., suma de 249.076.869 lei, „reprezentând reactualizarea sumelor acordate cu titlu de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998".
Împotriva sentinţei a declarat recurs, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice.
S-a susţinut, în cadrul unei prime critici, că această hotărâre a fost dată cu încălcarea competenţei altei instanţe, motiv de nelegalitate ce atrage casarea ei, conform dispoziţiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ.
Că, de vreme ce obiectul litigiului nu îl constituie o cerere pentru anularea unui act administrativ, ci pretenţia reclamanţilor la reactualizarea unei sume de bani stabilită cu titlu de despăgubiri, competenţa materială de soluţionare în primă instanţă a procesului aparţine Judecătoriei Slatina, ca instanţă de drept comun.
Recursul este fondat, în sensul considerentelor ce se vor expune în continuare.
Aşa cum rezultă din conţinutul acţiunii introductive, prin cereri separate, atât L.D.I., cât şi G.N.I. au contestat legalitatea hotărârii nr. 161 din 19 martie 2004, prin care Comisia centrală pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, constituită în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, a validat hotărârea nr. 70/2000 a Comisiei judeţene Olt pentru aplicarea aceleiaşi legi, susţinând că în mod nejustificat, în cuantumul despăgubirilor acordate nu s-au inclus dobânzile legale corespunzătoare ratei inflaţiei până la data achitării efective a compensaţiilor.
Acţiunea principală şi, respectiv, cererea de intervenţie nu au fost modificate sau precizate ulterior şi cu un asemenea obiect, limitat exclusiv la cuantumul despăgubirilor băneşti cuvenite celor doi moştenitori, competenţa pentru soluţionarea lor, în primă instanţă, revenea tribunalului sesizat iniţial, în conformitate cu prevederile art. 7 pct. 4 din Legea nr. 9/1998, cu modificările şi completările ulterioare.
Curtea de apel a stabilit, însă, un alt obiect al litigiului, ce nu corespunde obiectului real şi prin încălcarea unor norme de procedură privitoare la competenţa materială, conţinute într-o lege specială a păşit la soluţionarea în fond a acestuia.
Procedând în modul arătat, curtea de apel a pronunţat o hotărâre vădit nelegală.
De aceea, pentru corecta soluţionare a pricinii, urmează a se admite recursul şi a fi casată sentinţa, cu trimiterea cauzei, spre competentă soluţionare, la Tribunalul Olt, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Văzând şi dispoziţiile art. 304 pct. 3 şi art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice, împotriva sentinţei civile nr. 400 din 6 octombrie 2005, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre competentă soluţionare, Tribunalului Olt, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1226/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1251/2006. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
