ICCJ. Decizia nr. 1293/2006. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.1293/2006
Dosar nr. 35986/2/2005
Şedinţa publică din 13 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 21 noiembrie 2005, reclamanta F.P. a solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 5482 din 17 noiembrie 2005, emis de ministrul educaţiei şi cercetării, prin care a fost eliberată din funcţia de director al Colegiului Tehnic „A. Saligny" din Roşiorii de Vede.
În motivarea cererii, arată că ordinul contestat este nelegal şi netemeinic, emis pe criterii politice, care îi aduce grave şi iminente prejudicii materiale şi morale şi tulbură grav funcţionarea instituţiei.
Mai arată că a fost numită în funcţia de director, în urma unui concurs, iar dacă va fi numit un alt director pe criterii politice, concursul pe care l-a câştigat, s-ar anula pur şi simplu.
Consideră că ordinul este lovit de nulitate absolută, pentru că s-a emis cu încălcarea actelor normative în materie, evaluarea fiind făcută de către o comisie nelegal constituită, iar contractul său de management, de 4 ani, este încă în vigoare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2100 din 14 decembrie 2005, a respins cererea de suspendare, ca neîntemeiată, reţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, deoarece nu este un caz bine justificat şi nici nu i s-a produs reclamantei, o pagubă iminentă, ţinându-se cont de contractul de management educaţional şi de faptul că reclamanta a fost numită în noul consiliu de administraţie al instituţiei, ca responsabil Proiect Phare 2004/2005.
Reclamanta a declarat recurs împotriva sentinţei, susţinând că nu putea fi destituită din funcţia de director, în baza prevederilor art. 115 şi 116 din Legea nr. 128/1997, pentru că ocupa funcţia în baza unui contract de management educaţional, încheiat pentru o perioadă de 4 ani şi nu putea fi demisă înainte de încetarea contractului.
Menţionează că numai la jumătatea perioadei de 4 ani, Inspectoratul Şcolar trebuia să facă evaluarea activităţii sale şi în funcţie de rezultatele acestei evaluări, se putea menţine contractul pe întreaga perioadă de valabilitate sau se putea dispune încetarea efectelor acestuia.
Susţine că prin destituirea sa din funcţia de director a pierdut indemnizaţia de conducere de 33% din salariul de bază al funcţiei de director, iar postul a fost declarat vacant în vederea scoaterii la concurs, ceea ce îi produce o pagubă majoră.
Mai susţine că la 6 luni după acordarea gradaţiei de merit a primit calificativul nesatisfăcător, iar după aceea a fost rugată să coordoneze în continuare calendarul Programului Phare 2004/2006, că în anii 2003 şi 2004 a obţinut punctajele de 98, respectiv 99 la evaluările anuale şi că nu putea înceta contractul de management, decât în cazul în care se constata la evaluările anuale că a avut o activitate necorespunzătoare, măsură ce încă nu a fost luată de către Inspectoratul Şcolar.
Recursul este nefondat.
Conform prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, „În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente, să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la pronunţarea instanţei de fond".
Din materialul probator administrat în cauză nu se constată îndeplinite condiţiile stabilite prin textul de lege indicat, deoarece nu s-a făcut dovada că i s-ar produce recurentei, o pagubă iminentă, urmare a emiterii ordinului contestat şi nici că este un caz bine justificat care să impună suspendarea executării acestuia.
Chiar dacă s-a încheiat contractul de management pe o durată de 4 ani, expirând valabilitatea lui la 21 aprilie 2007, art. 3 alin. (3) prevede posibilitatea ca inspectorul şcolar general să limiteze durata acestuia, pentru motive temeinice, dar această situaţie urmează să se analizeze de către instanţa care soluţionează fondul cauzei.
De asemenea, tot instanţa care judecă fondul pricinii, respectiv contestaţia împotriva deciziei de eliberare din funcţia de director, va trebui să verifice dacă măsura dispusă împotriva recurentei a fost sau nu abuzivă.
Faptul că recurenta a fost numită în continuare să coordoneze calendarul Programului Phare 2004/2006, cu toate că a fost eliberată din funcţia de director, nu poate fi considerat ca fiind un caz bine justificat care să ducă la suspendarea efectelor deciziei contestate, iar pierderea indemnizaţiei de conducere şi vacantarea postului de director nu sunt motive suficiente care să justifice suspendarea efectelor deciziei, mai ales că prin decizie s-a dispus ca aceasta să revină la catedra didactică care îi era rezervată.
Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 299 şi 312 C. proc. civ., se va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta F.P. împotriva sentinţei civile nr. 2100 din 14 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1291/2006. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1294/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
