ICCJ. Decizia nr. 1301/2006. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1301/2006
Dosar nr. 637/1/2006
Şedinţa publică din 13 aprilie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiune în contencios administrativ, reclamantul F.S. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor, A.A. - Secretar de Stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş, solicitând să se anuleze dispoziţia nr. S/II/7108 din 15 iunie 2005, emisă de pârâţii I şi II, adresa nr. 142458 din 25 august 2005 şi nr. 1874 din 9 august 2005, emise de pârâtul I şi adresa nr. 13982 din 15 iunie 2005, emisă de pârâtul IV.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că la data de 15 martie 2003 a fost numit, prin concurs, ca şef al Serviciului Poliţiei Rutiere Timiş şi la data de 3 mai 2005 i s-a comunicat că a fost eliberat din această funcţie şi pus la dispoziţia unităţii, măsură pe care a contestat-o în aceeaşi zi, la conducerea Inspectoratului General de Poliţie şi fiind eliberat din funcţie, la data de 11 mai 2005, a solicitat printr-un raport scris, mutarea la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Prefecturii judeţului Timiş.
Reclamantul a mai arătat că a contestat dispoziţia de eliberare din funcţie, la Tribunalul Timiş, unde s-a dispus suspendarea executării dispoziţiei de eliberare din funcţie.
A menţionat că pârâtul Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş i-a adus la cunoştinţă mutarea la Serviciul public comunitar şi a refuzat repunerea sa efectivă pe funcţia deţinută anterior, motivând că nu are calitatea de angajat al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Timiş, fiind mutat în cadrul altui serviciu, ceea ce îi vatămă grav drepturile şi interesele.
Prin sentinţa civilă nr. 380/PI din 12 decembrie 2005, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamantul F.S. şi a anulat dispoziţia nr. S/II/7108 din 15 iunie 2005, şi adresele nr. 142458 din 25 iulie 2005, nr. 1874 din 9 august 2005 şi nr. 13982 din 15 iunie 2005.
A respins acţiunea faţă de pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române, pentru lipsă de calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că transferul în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al funcţionarului public transferat şi într-o funcţie publică echivalentă cu funcţia publică deţinută de funcţionarul public, iar dispoziţia atacată de reclamant încalcă aceste prevederi legale. S-a mai reţinut că dispoziţia contestată de reclamant este nelegală şi întrucât cumulează în conţinutul său două regimuri juridice distincte, şi anume, cel al transferului în interesul serviciului şi cel al transferului la cererea persoanei angajate şi că încalcă şi efectul executoriu al sentinţei civile nr. 472 din 3 iunie 2005, pronunţată de Tribunalul Timiş.
Împotriva sentinţei civile sus menţionate au declarat recurs în termenul legal, pârâţii A.A., Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş, prin care s-a solicitat admiterea căii de atac şi modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii reclamantului F.S.
Au învederat recurenţii A.A. şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, că sentinţa instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, întrucât mutarea intimatului F.S. la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Prefecturii Timiş, s-a realizat cu acordul funcţionarului, fiind îndeplinită condiţia legală de modificare a raportului de serviciu.
S-a mai arătat că în mod incorect, prima instanţă a reţinut că s-au încălcat dispoziţiile art. 78 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, care dispun că transferul în interesul serviciului se face într-o funcţie publică echivalentă cu funcţia publică deţinută de funcţionarul public, deoarece dispoziţia secretarului de stat nr. S/II/7108 din 15 iunie 2005 nu a identificat funcţia pe care urma să fie numit intimatul, ci numai a stabilit că acesta va fi numit într-o altă funcţie, potrivit competenţei.
În fine, s-a mai precizat de către cei doi recurenţi că în mod greşit s-a stabilit prin hotărârea atacată că prin dispoziţia atacată s-au cumulat două regimuri distincte, şi anume, cele ale transferului în interesul serviciului şi al transferului la cererea persoanei angajate, condiţiile fiind îndeplinite în cazul intimatului, exclusiv din perspectiva mutării în interesul serviciului.
Cât priveşte recursul declarat de pârâtul Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş, a fost criticată sentinţa instanţei de fond, pe motivul esenţial că în mod eronat s-a reţinut că această parte are calitate procesuală în litigiu, emitentul actului administrativ atacat fiind Secretarul de Stat A.A. din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, aşa cum prevede Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 600 din 15 aprilie 2005, pentru aprobarea competenţelor de gestiune a resurselor umane al ministrului administraţiei şi internelor, secretarilor de stat, secretarului general şi şefilor/comandanţilor unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Sub aspectul modului de soluţionare a fondului cauzei s-a învederat de către recurentul Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş, că actele administrative atacate sunt legale şi temeinice, dispoziţia secretarului de stat privitoare la intimatul F.S. fiind emisă pe baza raportului scris, prin care intimatul a solicitat expres mutarea la o altă structură a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi cu respectarea dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 360/2002.
Analizând sentinţa atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate, se reţin următoarele:
Prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamantul F.S. a solicitat anularea dispoziţiei mr. S/II/7108 din 15 iunie 2005, a Secretarului de Stat A.A. din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor [prin care a fost mutat reclamantul, în baza prevederilor art. 46 lit. a) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul poliţistului, în interesul serviciului, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor al judeţului Timiş, unde urma a fi numit în funcţie potrivit competenţei], anularea adresei nr. 13982 din 15 iunie 2005, emisă de Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş (prin care i s-a comunicat reclamantului, conţinutul dispoziţiei nr. S/II/7108 din 15 iunie 2005, a Secretarului de Stat A.A.), anularea adresei nr. 142458 din 25 iulie 2005, emisă de Direcţia Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (prin care i s-a comunicat reclamantului F.S., că cererea sa, de anulare a dispoziţiei nr. S/II/7108 din 15 iunie 2005, formulată sub forma recursului ierarhic, a fost respinsă, pe motivul că mutarea a fost materializată după punerea în executare a sentinţei civile nr. 472/CA din 3 iunie 2005, a Tribunalului Timiş şi că această măsură a avut la bază raportul ofiţerului) şi anularea adresei nr. 1874 din 9 august 2005, emisă de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (prin care i s-a adus la cunoştinţă reclamantului că are obligaţia de a se conform dispoziţiei nr. S/II/7108/2005, emisă de Secretarul de Stat A.A. şi de a se prezenta la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş, în vederea întocmirii formalităţilor de lichidare).
Se observă că adresa nr. 13982 din 15 iunie 2005 a Inspectoratului de Poliţie al judeţului Timiş nu are natura juridică a unui act administrativ, susceptibil de atacare pe calea contenciosului administrativ, deoarece prin aceasta nu s-au dat naştere, nu s-au modificat şi nici nu s-au stins raporturi juridice, ci numai s-a comunicat reclamantului, conţinutul dispoziţiei nr. S/II/7108 din 15 iunie 2005, a Secretarului de Stat A.A.
În aceste condiţii, este evident că emitentul adresei nr. 13982 din 15 iunie 2005 - Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş, nu are calitate procesuală pasivă în cauză, o atare legitimare aparţinând numai autorităţii publice şi persoanei care a emis actul administrativ considerat prejudiciabil de către reclamantul F.S., respectiv Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Secretarul de Stat A.A.
Referitor la actul administrativ atacat de reclamantul F.S., anume dispoziţia nr. S/II/7108 din 15 iunie 2005 a Secretarului de Stat A.A. din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, se reţine că în mod just instanţa de fond a considerat că raportul din data de 13 iunie 2005, întocmit de reclamant şi înregistrat la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş, sub nr. 9291/2005, valorează renunţare la cererea din 11 mai 2005, prin care a solicitat, urmare a destituirii din funcţia de şef al Serviciului Poliţiei Rutiere Timiş şi punerii la dispoziţia Inspectoratului de Poliţie al judeţului Timiş, mutarea la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Prefecturii judeţului Timiş.
O asemenea renunţare a avut la bază împrejurarea că reclamantul a contestat în justiţie dispoziţia şefului Inspectoratului de Poliţie al judeţului Timiş nr. S/373 din 3 mai 2005, prin care s-a dispus eliberarea reclamantului din funcţia de şef al Serviciului Poliţiei Rutiere Timiş, că prin sentinţa civilă nr. 472/CA din 3 iunie 2005, a Tribunalului Timiş, s-a dispus suspendarea executării dispoziţiei atacate, până la pronunţarea instanţei de fond şi că urmare a acestei hotărâri judecătoreşti s-a dispus reîncadrarea reclamantului în funcţia din care a fost eliberat, prin dispoziţia nr. S/482 din 10 iunie 2005 a şefului Inspectoratului de Poliţie al judeţului Timiş.
Aşa fiind, cum a lipsit la data emiterii dispoziţiei nr. S/II/7108 din 15 iunie 2005, acordul reclamantului la mutarea sa la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor al judeţului Timiş, iar pe de altă parte mutarea nu a avut loc într-o funcţie echivalentă cu cea deţinută de reclamant, actul administrativ atacat se priveşte ca fiind nelegal, pe temeiul nerespectării prevederilor art. 78 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcţionarilor publici, aplicabile în cauză potrivit normei de trimitere cuprinse în art. 78 din Legea nr. 360/2002, privind Statutul poliţistului.
În raport cu cele mai sus arătate, urmează a fi admis recursul declarat de Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş împotriva sentinţei civile nr. 380/PI din 12 decembrie 2005, a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, cu consecinţa modificării în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul F.S., împotriva pârâtului Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş, pentru anularea adresei nr. 13982 din 15 iunie 2005 şi a fi respinse, ca nefondate, recursurile declarate împotriva aceleiaşi sentinţe, de pârâţii A.A. şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu menţinerea celorlalte dispoziţii din sentinţă.
În baza prevederilor art. 274 C. proc. civ., faţă de culpa procesuală a recurenţilor Ministerul Administraţiei şi Internelor şi A.A., vor fi obligate aceste părţi, la plata în favoarea intimatului F.S., a sumei de 10.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş împotriva sentinţei civile nr. 380/PI din 12 decembrie 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică în parte sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea împotriva pârâtului Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş, pentru anularea adresei nr. 13982 din 15 iunie 2005.
Respinge recursurile declarate de A.A. şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondate.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Obligă recurenţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi A.A., la plata către intimatul F.S., a sumei de 10.000 RON cheltuieli de judecată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1296/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1311/2006. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
