ICCJ. Decizia nr. 1324/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1324/2006
Dosar nr. 4041/2005
nr. 30.101/1/2005
Şedinţa publică din 18 aprilie 2006
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 267/CA/2005-P.I. din 24 octombrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul HG, în contradictoriu cu Direcţia Generală de Paşapoarte şi Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei Satu Mare.
În motivarea sentinţei se reţine că reclamantul a fost returnat din Franţa, motiv pentru care, prin actul nr. 3264349 din 12 august 2005 s-a dispus suspendarea dreptului de folosire a paşaportului până la 1 august 2008; ulterior, în urma contestaţiei depuse de reclamant s-a dispus reducerea termenului de suspendare până la 1 august 2006.
Se menţionează că prin actul nr. 208/4958 din 23 iunie 2005 s-au anulat toate actele anterioare şi s-a aplicat măsura suspendării dreptului de folosire a paşaportului până la 28 septembrie 2009, măsură luată în baza art. 5 din OUG nr. 112/2001; această măsură este justificată, întrucât prin sentinţa penală nr. 235 din 12 septembrie 2004, reclamantul a fost condamnat la 15.000.000 lei, pentru săvârşirea faptei prevăzută de art. 1 din OUG nr. 112/2001, respectiv trecerea ilegală a frontierei unui stat străin.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, reclamantul HG, susţinând că hotărârea este nelegală şi netemeinică, deoarece, potrivit art. 5 din OUG nr. 112/2001, termenul maxim pentru care se poate lua măsura suspendării dreptului de folosire a paşaportului, este de 5 ani, iar prin actul contestat s-a ajuns la aplicarea acestei măsuri pe o durată de 6 ani.
De asemenea, recurentul-reclamant susţine că potrivit Legii nr. 248/2005, restrângerea exercitării dreptului la libera circulaţie a cetăţenilor români poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 3 ani, astfel că instanţa de fond ar fi trebuit să-i admită acţiunea şi să menţină durata măsurii, doar până la 1 august 2006.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, Curtea constată că recursul este întemeiat.
Astfel, potrivit art. 5 din OUG nr. 112/2001, privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării, de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România, „cetăţeanului român condamnat în temeiul dispoziţiilor art. 1 - 3 i se refuză eliberarea paşaportului sau, după caz, i se suspendă dreptul de folosire a acestuia pe o perioadă de 5 ani".
Această prevedere legală are caracter imperativ şi reprezintă o normă specială în raport cu reglementarea generală, cuprinsă în Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aplicându-se cu prioritate faţă de aceasta din urmă.
Instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a art. 5 din OUG nr. 112/2001, întrucât nu a observat că la data aplicării măsurii de suspendare a paşaportului, ca urmare a condamnării penale, reclamantul executase deja o astfel de restricţie, ca urmare a returnării sale din Franţa, începând cu data de 1 august 2003.
În consecinţă, măsura aplicată de autoritatea competentă, până la data de 1 august 2009, este nelegală, deoarece depăşeşte durata prevăzută de lege, de 5 ani, astfel că data limită a interdicţiei trebuia să fie 1 august 2008.
Pentru considerentele menţionate, hotărârea atacată urmează a fi modificată în parte, cu privire la durata măsurii de suspendare a dreptului de folosire a paşaportului, în temeiul art. 312, cu referire la art. 304 pct. 9.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul HG împotriva sentinţei civile nr. 267/CA/2005-P.I. din 24 octombrie2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite în parte acţiunea reclamantului HG Reduce durata măsurii de suspendare temporară a dreptului de folosire a paşaportului, aplicată prin actul nr. 208/4958 din 23 iunie 2005, a Direcţiei Generale de Paşapoarte - Ministerul Administraţiei şi Internelor, până la data de 1 august 2008.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1259/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 154/2006. Contencios. Refuz nejustificat... → |
|---|
