ICCJ. Decizia nr. 1346/2006. Contencios. Anulare act administrativ, funcţionar public. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1346/2006
Dosar nr. 4011/2005
nr. 16411/1/2005
Şedinţa publică din 19 aprilie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 19 martie 2004, reclamantul V.F. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Gorj, Garda Financiară, secţia Gorj şi Garda Financiară - Comisariatul General, să se dispună anularea deciziei nr. 80 din 26 ianuarie 2004, emisă de prima pârâtă, repunerea sa în situaţia anterioară, prin reîncadrarea în funcţia publică de comisar superior clasa I în cadrul Gărzii Financiare, secţia Gorj şi obligarea pârâţilor la plata diferenţei dintre drepturile băneşti cuvenite în calitate de comisar superior şi cele încasate în funcţia de consilier juridic.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, până la data de 13 ianuarie 2004, a îndeplinit funcţia de comisar în cadrul Gărzii Financiare, secţia Gorj şi prin Decizia contestată a fost numit nelegal în funcţia de consilier juridic la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Gorj, întrucât transferul în interesul serviciului s-a efectuat cu încălcarea dispoziţiilor art. 84 şi 85 din Legea nr. 188/1999, având în vedere că a produs efecte retroactive, de la data de 1 ianuarie 2004 şi că nu a existat acordul său scris.
Prin sentinţa nr. 415 din 13 octombrie 2005, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea, a anulat Decizia nr. 80 din 26 ianuarie 2004, emisă de pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Gorj, menţinând încadrarea reclamantului în funcţia de comisar superior clasa I, în cadrul Gărzii Financiare, secţia Gorj şi a respins cererea privind acordarea de drepturi băneşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat nelegalitatea deciziei de transfer al reclamantului, reţinând că şi-a produs efectele retroactiv, de la data de 1 ianuarie 2004, când acesta se afla în concediu medical şi că nu au fost respectate prevederile art. 84 şi art. 85 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, privind acordul scris al funcţionarului public.
În privinţa selecţiei funcţionarilor publici preluaţi de Garda Financiară şi cei transferaţi la direcţiile judeţene ale finanţelor publice, instanţa de fond a constatat că aceasta s-a efectuat pe baza unor criterii stabilite aleatoriu, fără a fi fost aduse la cunoştinţa persoanelor interesate.
Cererea reclamantului, privind plata diferenţei de drepturi băneşti, a fost respinsă, cu motivarea că transferul dispus nu a afectat salariul de bază, ci numai stimulentele, dar acestea au un caracter aleatoriu.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs, pârâţii, solicitând casarea hotărârii, ca nelegală şi netemeinică şi pe fond, respingerea acţiunii formulate de reclamant.
Recurenţii au susţinut că instanţa de fond a reţinut greşit, ca fiind necesar acordul intimatului pentru transfer, dat fiind că redistribuirea de personal efectuată în baza art. 18 alin. (2) din OUG nr. 91/2003, nu se regăseşte printre cazurile de modificare a raporturilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 188/1999, iar acordul a fost exprimat în cauză, prin semnarea de către comisarul şef de secţie, a listei cu personalul preluat.
Referitor la efectele retroactive ale transferului, recurenţii au arătat că instanţa de fond nu a avut în vedere justificarea acestora, prin natura juridică a deciziei contestate, care este un act recognitiv, de constatare a drepturilor şi obligaţiilor anterioare, rezultate din aplicarea OUG nr. 91/2003. De asemenea, recurenţii au arătat că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 188/1999, întrucât la data transferului, intimatul nu se afla în concediu medical şi situaţia sa nu a fost schimbată prin mutarea la un alt serviciu din Ministerul Finanţelor, cu păstrarea gradului profesional şi a drepturilor salariale.
Concluziile instanţei de fond, privind caracterul aleatoriu al criteriilor de selecţie pentru funcţionarii publici preluaţi, au fost criticate de recurenţi, cu motivarea că nu au fost avute în vedere documentele existente la dosar, caracterul orientativ al criteriilor comunicate de Garda Financiară Centrală şi faptul că singurele autorităţi îndreptăţite de lege să efectueze selecţia şi să decidă numărul funcţionarilor transferaţi, au fost Autoritatea Naţională de Control şi Ministerul Finanţelor Publice.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate şi cu dispoziţiile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va respinge recursurile, ca nefondate, pentru următoarele considerente:
În baza OUG nr. 91/2003 şi a HG nr. 1538/2003, Garda Financiară a fost reorganizată ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în cadrul Autorităţii Naţionale de Control.
În aplicarea acestor acte normative şi cu referire la art. 84 şi 85 din Legea nr. 188/1999 şi art. 169 şi 170 C. muncii, Autoritatea Naţională de Control şi Ministerul Finanţelor Publice au stabilit prin protocolul încheiat la 22 ianuarie 2004, ca la Garda Financiară să fie preluate, prin transfer în interesul serviciului, un număr de 1005 posturi, din totalul de 1405 de posturi specifice activităţii instituţiei, urmând ca diferenţa de 400 de posturi să rămână la Ministerul Finanţelor Publice, prin încadrarea pe funcţii generale sau specifice, echivalente cu funcţia deţinută anterior şi mutarea în cadrul altui compartiment, în condiţiile legii.
În acelaşi protocol s-a prevăzut că lista persoanelor care vor fi mutate în alte compartimente ale Ministerului Finanţelor Publice, va cuprinde ca element obligatoriu, şi semnătura fiecărui funcţionar sau a comisarului şef de secţie care a selectat personalul.
Decizia nr. 80 din 26 ianuarie 2004, privind transferul intimatului din funcţia de comisar superior, în funcţia de consilier juridic, a fost emisă de recurenta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Gorj, fără îndeplinirea acestei cerinţe legale şi a fost corect anulată de instanţa de fond.
Lista cu persoanele mutate din cadrul secţiei Gorj a Gărzii Financiare, la alte compartimente ale Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj nu cuprinde semnătura intimatului şi nici a comisarului şef de secţie.
Recurenţii au susţinut neîntemeiat că nu era obligatorie exprimarea acestui acord şi în cazul redistribuirii de personal, deoarece reorganizarea instituţiei publice a determinat o modificare a raporturilor de serviciu ale intimatului, prin schimbarea funcţiei publice pe care o deţinea. De altfel, prin Decizia contestată în cauză, s-a dispus transferul intimatului în interes de serviciu, pentru care s-a prevăzut expres în art. 78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, că este obligatoriu acordul în scris al funcţionarului public transferat.
Nefondată este şi susţinerea recurenţilor privind legalitatea deciziei emise la 26 ianuarie 2004, faţă de aplicarea sa cu începere de la data de 1 ianuarie 2004.
Invocarea de către recurenţi a actelor normative privind reorganizarea Gărzii Financiare, nu justifică efectele retroactive ale deciziei contestate, întrucât transferul intimatului nu a intervenit de drept, ci în baza actelor administrative de executare a legii, după evaluarea şi selectarea funcţionarilor publici, conform Protocolului încheiat la 22 ianuarie 2004, de Autoritatea Naţională de Control şi de Ministerul Finanţelor Publice.
În consecinţă, nelegalitatea deciziei nr. 80 din 26 ianuarie 2004 a fost corect constatată de instanţa de fond, atât în raport cu efectele retroactive ale transferului dispus, cât şi faţă de încălcarea dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 188/1999, republicată, având în vedere că intimatul se afla în concediu medical, perioadă în care raporturile de serviciu nu pot fi modificate decât din iniţiativa sa.
Apărarea recurenţilor, că transferul dispus nu a afectat gradul profesional şi drepturile salariale ale intimatului, a fost corect respinsă de instanţa de fond, deoarece nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege, pentru garantarea stabilităţii în funcţia publică deţinută, principiu care implică şi natura funcţiei, nu numai gradul şi salariul.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut corect că în cauză nu au fost administrate probe concludente privind modul de selectare a personalului preluat la Garda Financiară. Apărările formulate de recurenţi sunt neîntemeiate, pentru că nu au prezentat înscrisuri privind modul de aplicare a criteriilor de apreciere a personalului comunicate de Autoritatea Naţională de Control, cu adresa nr. 397073 din 5 decembrie 2003, iar punctajul total acordat intimatului nu reflectă rezultatele obţinute pentru fiecare indicator din activitatea profesională, astfel încât nu se poate verifica dacă evaluarea s-a efectuat corect.
Faţă de considerentele expuse, constatând că hotărârea pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică, Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Garda Financiară, secţia Gorj, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj şi Garda Financiară - Comisariatul General împotriva sentinţei civile nr. 415 din 13 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 1342/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1349/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|