ICCJ. Decizia nr. 1376/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată la 19 mai 2005 și precizată ulterior la 8 octombrie 2005, reclamanta T.D. a chemat în judecată Ministerul Sănătății și Direcția de Sănătate Publică Dolj, solicitând anularea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 167 din 25 aprilie 2005, prin care s-a dispus trecerea sa din funcția publică de conducere de director executiv adjunct medicină preventivă la Direcția de Sănătate Publică a județului Dolj, în funcția publică de execuție de medic primar-consilier superior, treapta I, în cadrul aceleiași unități; anularea dispoziției Direcției de Sănătate Publică Dolj nr. 56 din 27 aprilie 2005 și repunerea în funcția deținută anterior. în subsidiar, reclamanta a solicitat numirea sa în funcția de șef compartiment igienă alimentară - post vacant.
în motivarea cererii, reclamanta a susținut că începând din 1999, în urma promovării concursului, a fost încadrată și apoi atestată pe funcția publică de conducere de director adjunct, cu supravegherea stării de sănătate și programe de sănătate publică, funcție în care, în urma reorganizării produse prin intrarea în vigoare a Legii nr. 161/2003, a fost numită în continuare prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 414/2003, la medicină preventivă.
Din motive, altele decât profesionale, la 13 aprilie 2005, a solicitat să fie trecută din această funcție, în aceea de șef serviciu supravegherea stării de sănătate, cerere soluționată prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 161 din 19 aprilie 2005.
Prin Ordinul nr. 167 din 25 aprilie 2005, Ministerul Sănătății a revenit asupra Ordinului nr. 161 și a dispus încadrarea sa în funcția de executare de medic primar-consilier treapta I, ceea ce, în opinia sa, echivalează cu o retrogradare nejustificată și abuzivă.
Prin sentința civilă nr. 511 din 30 noiembrie 2005, Curtea de Apel Craiova a admis acțiunea, a anulat Ordinul Ministerului Sănătății nr. 167/2005 și dispoziția Direcției de Sănătate Publică Dolj nr. 56/2005 și a dispus reintegrarea reclamantei în funcția publică de conducere deținută anterior formulării cererii din 13 aprilie 2005. Prin aceeași hotărâre, au fost obligați pârâții, la plata diferențelor salariale cuvenite.
S-a reținut că eliberarea din funcția de director adjunct executiv medicină preventivă s-a făcut la cererea reclamantei, cu condiția ocupării unei alte funcții publice de conducere nominalizată expres.
Numirea reclamantei într-o funcție de execuție a echivalat cu o retrogradare nejustificată, încălcându-se, astfel, principiul stabilității în funcția publică.
împotriva acestei sentințe au declarat recurs, Direcția de Sănătate Publică Dolj și Ministerul Sănătății.
în recursul său, Direcția de Sănătate Publică Dolj a invocat pe cale de excepție, neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, obiectul acțiunii vizând anularea unor acte administrative.
Pe fondul cauzei, recurenta a susținut că eliberarea din funcția de conducere s-a făcut la cererea reclamantei, iar numirea în postul de execuție s-a datorat unei cauze obiective, respectiv ocupării a cestuia de către o altă persoană, din 2004.
în recursul său, Ministerul Sănătății a susținut calificarea greșită a ordinului de numire în funcția de execuție, drept sancțiune disciplinară, încadrarea pe postul de conducere fiind imposibilă din cauze obiective.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate, în raport cu criticile formulate, urmează a se reține că acestea nu se justifică.
Din probele administrate în cauză, rezultă că reclamanta-intimată a fost încadrată și atestată pe funcția publică de director adjunct, cu supravegherea stării de sănătate și programe de sănătate publică din 1999 - 2000.
în 2003, prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 414, dat în aplicarea Legii nr. 161/2003, a fost încadrată ca director adjunct executiv, la medicină preventivă, funcție din care la 13 aprilie 2005 a solicitat eliberarea și numirea ca șef serviciu supravegherea stării de sănătate.
în acest sens, Ministerul Sănătății a emis Ordinul nr. 161 din 19 aprilie 2005, pentru că numai după patru zile constatând că în fapt postul solicitat este ocupat prin concurs de o altă persoană, încă din 2004, să emită un nou Ordin nr. 167 din 25 aprilie 2005, prin care a revocat Ordinul nr. 161/2005 și a dispus eliberarea reclamantei din funcția de director adjunct executiv medicină preventivă și numirea în funcția de execuție de medic primar - consiliere 1, treapta 1, la aceeași direcție.
Or, în condițiile în care eliberarea din funcția de conducere s-a făcut la cererea reclamantei, numirea acesteia într-o funcție de execuție, alta decât cea solicitată, în mod corect a fost apreciată ca echivalând cu o retrogradare. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât funcția deținută anterior nu era ocupată, pe ea fiind numită cu delegație o persoană pentru care s-a și organizat un concurs, anulat, însă, printr-o hotărâre judecătorească.
Nelegalitatea măsurii adoptate rezultă cu evidență din încălcarea dispozițiilor Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, potrivit cu care numirea în funcții publice se face pe perioadă nedeterminată, în scopul esențial al respectării principiului stabilității în funcție.
Mai mult, cum numirea și menținerea în funcția de conducere s-a făcut în raport cu nivelul profesional al reclamantei, apreciată constant cu calificativul "Foarte bine" și acordarea salariului de merit, numirea în funcția de execuție reprezintă în mod evident o sancțiune disciplinară, așa cum este definită de art. 65 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 188/1999, ca fiind "Trecerea într-o funcție publică inferioară pe o perioadă până la 1 an".
în fine, măsura este și abuzivă, dovedind reaua credință a pârâților-recurenți, având în vedere că postul din care s-a cerut eliberarea la data emiterii Ordinului nr. 167/2005, nu era ocupat, pe el fiind numită o persoană cu delegație pe care se și organizase concurs, anulat, însă, printr-o hotărâre judecătorească.
Astfel fiind, se apreciază că legal și temeinic Curtea de Apel Craiova a dispus anularea actelor administrativ contestate, cu consecința reintegrării reclamantei.
în ce privește critica din recursul Direcției Sanitare Publice Dolj, vizând neefectuarea procedurii administrative prealabile, în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, s-a reținut, de asemenea, ca nefondată, având în vedere că prin dispozițiile art. 89 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, rămâne la latitudinea funcționarului public de a se adresa direct instanței de contencios administrativ, pentru anularea actelor administrative, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.
în raport cu aceste considerente și în conformitate cu dispozițiile art. 312 și 274 C. proc. civ.,
| ← ICCJ. Decizia nr. 1379/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1317/2006. Contencios → |
|---|
