ICCJ. Decizia nr. 1429/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Reclamantul I.C. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Tulcea, solicitând instanței ca, în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 5156 din 31 august 2005, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, cu plata drepturilor corespunzătoare.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este născut la data de 12 septembrie 1944, după schimbul de populație ce a avut loc, urmare a Tratatului încheiat la Craiova, în 1940, între Bulgaria și România și că în mod greșit, pârâta i-a respins cererea de recunoaștere a calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000, în sensul că nu se încadrează în prevederile acesteia.
Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 367/CA din 10 noiembrie 2005, a admis acțiunea reclamantei, dispunând anularea hotărârii nr. 5156 din 31 august 2005, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar a Legii nr. 189/2000, cu consecința drepturilor cuvenite.
Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, instanța a reținut că reclamantul s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu și a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Tulcea.
Recurenta a susținut în esență că intimatul nu era născut în anul 1940, când a avut loc schimbul de populație între Bulgaria și România, pentru a susține că a avut alt domiciliu și a fost obligat să și-l schimbe în altă localitate.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c), a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobată prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
în cauză, din declarația și situația de avere imobiliară rurală întocmite de autoritățile comunei Cainargeaua Mare, județul Durostor, Bulgaria, rezultă că părinții reclamantei au făcut obiectul schimbului de populație ce a avut loc în anul 1940, în baza Tratatului de la Craiova între Bulgaria și România.
Reclamantul s-a născut la data de 21 septembrie 1944, în localitatea Sinoe, raionul Istria, județul Constanța, în perioada refugiului părinților săi, suferind aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
în acest sens, în mod corect, instanța de fond a constatat că reclamantul are calitatea de refugiat, beneficiind de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, iar precizările emise de către Casele județene de pensii, au caracter de dispoziție, doar pentru structurile subordonate, nu, însă, și pentru instanța de judecată, pentru care sunt doar simple opinii, lipsite de forță juridică.
Examinând și din oficiu hotărârea atacată, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se existența vreunui motiv de casare, recursul declarat în cauză a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1452/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1426/2006. Contencios → |
|---|
