ICCJ. Decizia nr. 159/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 159/2006
Dosar nr. 3174/2005
nr. 13074/1/2005
Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiune în contencios administrativ, reclamanta C.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 1620 din 25 februarie 2005 şi să se constate că este beneficiară a drepturilor recunoscute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada cât a fost deportată, împreună cu familia, în Transnistria, începând cu primăvara anului 1942 şi până în toamna anului 1944.
Prin sentinţa civilă nr. 315 din 7 septembrie 2005, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta C.M. şi cererea de intervenţie formulată de Partida Romilor Social Democrată din România. A anulat hotărârea nr. 1620 din 25 februarie 2005, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Botoşani şi a stabilit că reclamanta este beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada aprilie 1943 - septembrie 1944.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că declaraţiile autentificate ale martorilor fac dovada că reclamanta a fost obligată să îşi schimbe domiciliul din România, în Transnistria, din motive etnice, împreună cu familia, fapt istoric notoriu.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Botoşani care a motivat că nici reclamanta şi nici martorii nu au putut să dovedească faptul că au fost persoane deportate, din motive etnice, în perioada stabilită de legiuitor, în raionul Transnistria.
Recursul este întemeiat, întrucât probele administrate în faţa instanţei de fond nu sunt concludente în dovedirea calităţii reclamantei, de deportată în Transnistria.
Declaraţiile martorilor nu sunt pertinente, întrucât nici unul dintre aceştia nu a probat afirmaţiile susţinute prin declaraţii, cu un act oficial din care să rezulte situaţia deportării în Transnistria, în intervalele menţionate.
În consecinţă, se impune suplimentarea probatoriului, cu acte oficiale şi martori, care să dovedească cu acte că s-au aflat în aceeaşi situaţie cu reclamanta.
Faţă de cele ce preced, se impune admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Botoşani împotriva sentinţei civile nr. 315 din 7 septembrie 2005 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 153/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 165/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
