ICCJ. Decizia nr. 1837/2006. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1837/2006
Dosar nr. 888/1/2006
Şedinţa publică din 23 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 14 iulie 2005, SC A. SRL Tulcea a solicitat, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării deciziei nr. 3066 din 5 iulie 2005, emisă de A.R.R. - Agenţia Tulcea, până la soluţionarea în fond a litigiului de contencios administrativ dintre părţi.
În motivarea cererii respective, reclamanta a arătat că împotriva actului administrativ unilateral s-a adresat autorităţii publice competente, cu o contestaţie, iar pe de altă parte, prin executarea imediată a deciziei i se cauzează, ei şi beneficiarilor serviciului de transport, pagube însemnate.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 447/CA din 15 decembrie 2005, a admis cererea, astfel cum a fost formulată.
Instanţa a reţinut că această soluţie se impune, deoarece societatea comercială a făcut dovada existenţei motivelor care justifică suspendarea actului administrativ, anume producerea unor pagube mari, prin lipsirea de încasări, cu consecinţe negative directe, decurgând din imposibilitatea de plată a ratelor de leasing, pierderea locurilor de muncă, dar şi a urgenţei măsurii.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta A.R.R.
Recurenta a susţinut că în mod eronat prima instanţă a admis cererea de suspendare, fără ca pe rolul instanţelor judecătoreşti să existe o acţiune a societăţii comerciale reclamante pentru anularea actului administrativ. Că, în raport cu motivele avute în vedere la anularea licenţelor de execuţie eliberate reclamantei şi cu prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, ale căror condiţii nu erau îndeplinite, cererea trebuia respinsă ca neîntemeiată.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente, să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond.
În speţă, cu copia contestaţiei înregistrate sub nr. 3232 din 14 iulie 2005, SC A. SRL Tulcea a făcut dovada demersului la autoritatea publică competentă, pentru desfiinţarea deciziei nr. 3060/2005.
Pe de altă parte, aşa cum s-a învederat prin concluziile scrise depuse de reclamantă, aceasta a înlăturat motivul, care a existat anterior emiterii licenţelor de traseu, prin renunţarea la o cursă pe ruta Tulcea - Bucureşti, în favoarea cursei Tulcea - I.C. Brătianu.
Cererea era admisibilă şi în raport cu faptul că prin aplicarea imediată a deciziei de anulare a licenţelor de execuţie atribuite, s-ar prejudicia în mod grav interesele legitime ale societăţii comerciale şi ale beneficiarilor serviciului de transport.
Mai precis, societatea comercială ar fi privată de realizarea unor încasări ca urmare a vânzării biletelor de călătorie, iar locuitorii din zonă, de avantajele unui serviciu public, pentru unicul motiv că au fost deservite cu acelaşi autobuz, două trasee, în loc de un singur traseu.
Apreciind, deci, că erau îndeplinite condiţiile cerute de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi admiţând cererea de suspendare, curtea de apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, ce urmează a fi menţinută prin respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.R.R. împotriva sentinţei civile nr. 447/CA din 15 decembrie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1828/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1860/2006. Contencios → |
|---|
