ICCJ. Decizia nr. 1907/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1907/2006

Dosar nr. 29960/2/2005

Şedinţa publică din 25 mai 2006

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 1 septembrie 2005, reclamantul Ş.M. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 15277/579 din 1 august 2005, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar a Legii nr. 189/2000.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1777 din 1 noiembrie 2005, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, drepturile solicitate, pentru perioada 1 august 1943 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 august 2005.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din actele de stare civilă, precum şi din celelalte înscrisuri depuse la dosar, coroborate cu declaraţiile autentificate ale martorilor P.I. şi C.I., fac dovada că părinţii reclamantului au fost strămutaţi în anul 1940, din Bulgaria, în România, comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Tulcea, localitate în care, la 1 august 1943, s-a născut reclamantul.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, susţinând, în esenţă, că persoanele născute în perioada strămutării părinţilor, nu sunt enumerate între categoriile, expres şi limitativ, prevăzute de Legea nr. 189/2000, precum şi faptul că intimatul nu poate fi considerat persoană strămutată, atâta vreme, cât naşterea lui, s-a produs pe teritoriul României.

Recursul este nefondat şi urmează a fi respins.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 din Normele de aplicare a OG nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, astfel cum au fost aprobate prin HG nr. 127/2002, prin persoană strămutată în altă localitate se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să îşi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice, precum şi cea care a făcut obiectul unui schimb de populaţii, ca urmare a unui tratat bilateral.

Textele legale au avut în vedere persecuţiile de natură etnică la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi, înainte sau în timpul strămutării, atâta vreme, cât consecinţele materiale şi morale produse de precaritatea unei asemenea situaţii, le-au resimţit deopotrivă, unii şi alţii.

Cum intimatul-reclamant s-a născut la data de 1 august 1943, în localitatea în care părinţii săi au fost strămutaţi ca efect al schimbului de populaţie, dintre România şi Bulgaria, ratificat prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940, în mod corect instanţa de fond a apreciat că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 189/2000.

Pentru aceste considerente şi constatând că nu există, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1777 din 1 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2006.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1907/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs