ICCJ. Decizia nr. 1909/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1909/2006

Dosar nr. 596/1/2006

Şedinţa publică din 25 mai 2006

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 3 octombrie 2005, reclamanta V.A. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 12244 din 31 august 2005, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiară a Legii nr. 189/2000.

Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 325/CA/2005 - P.I. din 21 octombrie 2005, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantei, drepturile solicitate.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că părinţii reclamantei s-au refugiat, ca urmare a persecuţiilor etnice suferite, din Ardealul de Nord, ocupat de administraţia maghiară, după Dictatul de la Viena, în teritoriile aflate în administrarea Statului Român, motiv pentru care mama reclamantei a devenit beneficiară a Legii nr. 189/2000.

În acest context, instanţa a apreciat că şi copii născuţi în perioada refugiului părinţilor dobândesc acelaşi statut de refugiaţi, ca şi părinţii lor.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, susţinând, în esenţă, că persoanele născute în perioada refugiului nu sunt enumerate între categoriile, expres şi limitativ prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de beneficiari ai acesteia, pe de o parte, iar pe de altă parte, copii născuţi în aceste împrejurări nu pot fi consideraţi persoane refugiate, deoarece nu şi-au schimbat domiciliul în altă localitate.

Recursul este nefondat şi urmează a fi respins.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii etnice, fiind strămutată, refugiată sau expulzată în altă localitate, decât cea de domiciliu.

Textele legale au avut în vedere persecuţiile din motive etnice la care au fost supuşi unii cetăţeni români, fără a face distincţie între părinţi şi copii lor născuţi înainte sau în timpul refugiului, întrucât toţi au suportat consecinţele materiale şi morale traumatizante ale unei asemenea situaţii.

Aşa fiind, în mod corect, instanţa de fond a apreciat că intimata îndeplineşte condiţiile legale pentru a beneficia de drepturile acordate prin Legea nr. 189/2000.

Faţă de aceste considerente şi constatând că, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii instanţei de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei civile nr. 325/CA/2005 - P.I. din 21 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2006.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1909/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs