ICCJ. Decizia nr. 1917/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1917/2006
Dosar nr.689/1/2006
Şedinţa publică din 25 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Timişoara, la data de 30 martie 2004, reclamantul P.P. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Arad, anularea hotărârii nr. 1003 din 2 februarie 2004, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 309/2002.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 346 din 23 iunie 2004, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, beneficiul drepturilor solicitate, pentru perioada 24 aprilie 1952 - 24 aprilie 1955, reţinând că în timpul stagiului militar a lucrat în construcţii, nefiind instruit.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, a admis recursul declarat de pârâtă, împotriva acestei sentinţe şi, prin Decizia nr. 667 din 7 februarie 2005, a casat-o, dispunând, totodată, trimiterea cauzei, spre o nouă judecare la instanţa de fond, cu îndrumarea suplimentării probelor, în vederea stabilirii cu certitudine a perioadei în care reclamantul a efectuat stagiul militar.
În fond, după casare, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 304 din 25 octombrie 2005, a admis acţiunea şi a anulat hotărârea emisă de pârâtă, obligând, totodată, pe aceasta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, beneficiul drepturilor acordate de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 24 aprilie 1952 - 24 aprilie 1955.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, astfel cum rezultă din adeverinţa eliberată de Ministerului Apărării Naţionale, ca probă nouă administrată în fond după casare, reclamantul a efectuat stagiul militar în perioada menţionată mai sus, fiind folosit ca „mână de lucru" în construcţii, în unităţile militare menţionate, atât în adeverinţă, cât şi în livretul său militar, calitatea lui de constructor excluzând efectuarea instrucţiei militare şi atrăgându-i calificativul de „neinstruit".
Instanţa a considerat, de asemenea, irelevant, faptul că activitatea reclamantului s-a desfăşurat în unităţi militare, considerând că esenţial este faptul că a fost obligat să presteze muncă în construcţii şi „nu a efectuat stagiul militar propriu-zis".
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad, invocând greşita aplicare a legii şi susţinând că, atâta vreme, cât intimatul a efectuat stagiului militar în unităţi militare, şi nu în detaşamente ale Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, nu există nici o raţiune legală pentru a-i fi admisă acţiunea.
Recursul este fondat şi urmează a fi admis.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada 1950 - 1961, a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Rezultă, aşadar, că determinant, pentru încadrarea unei persoane în categoria beneficiarilor legii, nu este munca prestată în perioada stagiului militar, ci apartenenţa unităţii respective la Direcţia Generală a Serviciului Muncii, în sistemul căruia s-au constituit detaşamente de muncă forţată.
În acest context, cum din toate înscrisurile oficiale depuse în copie la dosarul cauzei, rezultă că intimatul-reclamant a efectuat stagiul militar în unităţi din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, U.M. nr. 03658 Reşiţa, U.M. nr. 03742 Constanţa şi U.M. nr. 03765 Brăila, în mod greşit instanţa de fond a apreciat că acesta poate beneficia de dispoziţiile Legii nr. 309/2002.
Faţă de aceste considerente şi în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Curtea va admite recursul declarat în cauză şi va modifica sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Arad împotriva sentinţei civile nr. 304 din 25 octombrie 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea, ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1916/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1918/2006. Contencios. Anulare acte... → |
|---|
